| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 509 9 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-03-22 22:02 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 159.922.8:613.2 (1) |
| Psihologie (3398) |
| Dietă. Principii de nutriţie aplicate la hrană şi alimente (181) |
 SM ISO690:2012CATAN, Nicoleta. Consecinţe psihologice ale consumului de zahăr la adolescenţi. In: Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ed. 26, 1 februarie - 1 martie 2022, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția 26, Vol.1, pp. 360-362. ISBN 978-9975-159-50-0. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești Ediția 26, Vol.1, 2022 |
||||||
|
Sesiunea "Sesiunea naţională cu participare internațională de comunicări ştiinţifice studenţeşti" 26, Chișinău, Moldova, 1 februarie - 1 martie 2022 | ||||||
|
||||||
| CZU: 159.922.8:613.2 | ||||||
| Pag. 360-362 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Preferințele alimentare pe care le au adolescenții pot influența semnificativ starea fizică și psihică a acestora.Zahărul este pentru adolescenți o sursă accesibilă de energie și plăcere, de aceea ei aleg să consume frecvent dulciuri, produse de patiserie, băuturi carbogazoase dulci, etc. Este îngrijorător faptul că această categorie de vârstă consumă cea mai mare cantitate de zahăr. Astfel, urmărim o ascendență și în dezvoltarea obezității, care, afectează 40-45% de adolescenți la nivel mondial. Conform unui studiuefectuat pe10188 subiecți cu vârsta de 13-18 ani, 80% dintre ei consumă cel puțin un tip de băutură nealcoolică îndulcită, iar 44% preferă 3 sau mai multe tipuri de băuturi îndulcite[1].Prin urmare, poftele cresc, se mărește și cantitatea de produse consumate, iar urmările pe termen lung în plan psihologic sunt neglijate, punându-se accentul pe complicațiile de ordin fiziologic. În acest context, ne-am propus să examinăm care sunt consecințele psihologice ale consumului de zahăr la adolescenți. Adolescența este o perioadă în care au loc două schimbări cerebrale majore: eliminarea conexiunilor neuronale și formarea de mielină.Aceste transformări au un impact asupra procesului de dezvoltare, deoareceare loc o pierdere de aprox. 50% din conexiunile sinaptice în unele regiuni, iar formarea de mielină ajută la reconfigurarea creierului în forma adultă[2].Un rolsemnificativîl are și amplificarea activității circuitelor neuronale ce utilizează dopamina - neurotransmiţătorul responsabil de căutarea satisfacţiei.Impulsul de căutare a satisfacţiei se amplifică în adolescenţă, manifestându-se prin impulsivitate crescută și predispoziție către adicții [2].Astfel, alimentele cu indice glicemic ridicat duc la creştere rapidă a nivelului glicemiei, a nivelului dopaminei şi a activităţii circuitelor de satisfacţie. Consumul de alimente bogate în glucozăgenerează o reacție inflamatorie a întregului organism, dat fiind faptul cănumărul moleculelor inflamatoare ca citokinele crește ca reacție de răspuns la zahăr [3]. Această situație este descrisă foarte bine în cazul adolescenților obezi: sistemul imunitar provoacă un proces inflamator mai ales în țesutul adipos, iarmasele de grăsime elimină substanțe care, mai apoi, răspândesc această inflamație prin tot corpul.Se credea că neuronii nu sunt supuși procesului sub protecția barierei hematoencefalice. Totuși, barierapoate fi găurită prin intermediul citokinelor, permițând mișcarea moleculelor inflamatoare în creier[3]. În plan cognitiv, cercetătorii au înregistrat afecțiuni care indică schimbări în hipocamp, ceea ce duce la afectarea funcțiilor neurocognitive legate de memorie, procesul de învățare și atenție [4]. Totodată, procesul de învățare este legat și de circuitul dopaminei. Creșterea nivelului de dopamină în urma ingerării zahărului aduce cu sine plăcerea ca recompensă. Acest fenomen duce la creșterea nivelului neurotransmițătorilor, fenomen atât de puternic încât are loc ruperea legăturilor sinaptice, contribuind la scăderea capacității de învățare. Consumul de zahăr are consecințe și în plan afectiv, manifestându-se prin anxietate, stări depresive, tulburări de dispoziție și irascibilitate. Cantitatea de proteină numită factor neurotrop derivat din creier scade ca urmare a utilizării zahărului. Această proteină joacă un rol important în reducerea reacțiilor de anxietate, panică și stres, iar deficiența lui poate să le intensifice. În plan comportamental adolescenții se confruntă cumâncatul compulsiv. Circuitul de recompensă al adolescenților este deosebit de receptiv la consumul de zahăr. Dar consumul excesiv ajunge să-i slăbească capacitatea de reacție, astfel încât în aceeași doză senzațiile de plăcere să fie reduse.După o dietă bogată în zahăr, creierul devine hipersensibil la imaginile alimentelor [5].Așadar, zonele de recompensă se aprind când adolescentul vede un magazin cu dulciuri pe stradă sau la o reclamă. Asta determină adolescenții să mănânce în lipsa senzației de foame, ceea ce duce la obezitate și creștere în greutate. În cadrul Institutului de Cercetare din Oregon, USA, a fost realizat un experiment ce a demonstrat că consumul de zahăr modifică circuitele neuronale ale adolescenților ca și în cazul abuzului de droguri.Aufost recrutați 100 de studenți, 50% dintrecare mănâncă înghețată regulat, în timp ce ceilalți nu mănâncă niciodată.Toți au venit la laborator să bea un milkshake prin tuburi speciale, aflându-se în interiorul unui dispozitiv RMN. La subiecții care nu mănâncă înghețată deloc, circuitul de recompensă s-a activat foarte puternic, în timp ce la cealaltă jumătate de subiecți nu exista practic nici o activare[5]. Acestrezultatilustreazăcum aportulregulat al unui aliment bogatînzahăr reduce plăcerea pe care o au adolescențiiîntimpceconsumăacelealimente, faptceîideterminăsămăreascăcantitateaconsumată.Aceastăinfluență are un rol crucial înceeaceeialegsămănânceînfiecarezi. În concluzie, menționăm că nivelul ridicat de zahăr consumat în timpul adolescenței reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea tulburărilor de sănătate mintală prin afectarea funcțiilor neurocognitive. Așadar, menționăm că este importantăimplicarea specialiștilor în vederea informării populației cu privire la consecințele psihologice ale consumului de zahăr. Totodată, considerăm necesară asistența psihologică în mediul educaționaloferitătriadei adolescent – cadrudidactic–părinte: psihoprofilaxie; psihodezvoltare; consiliere și terapie după caz. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Catan, N.</dc:creator> <dc:date>2022</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Preferințele alimentare pe care le au adolescenții pot influența semnificativ starea fizică și psihică a acestora.Zahărul este pentru adolescenți o sursă accesibilă de energie și plăcere, de aceea ei aleg să consume frecvent dulciuri, produse de patiserie, băuturi carbogazoase dulci, etc. Este îngrijorător faptul că această categorie de vârstă consumă cea mai mare cantitate de zahăr. Astfel, urmărim o ascendență și în dezvoltarea obezității, care, afectează 40-45% de adolescenți la nivel mondial. Conform unui studiuefectuat pe10188 subiecți cu vârsta de 13-18 ani, 80% dintre ei consumă cel puțin un tip de băutură nealcoolică îndulcită, iar 44% preferă 3 sau mai multe tipuri de băuturi îndulcite[1].Prin urmare, poftele cresc, se mărește și cantitatea de produse consumate, iar urmările pe termen lung în plan psihologic sunt neglijate, punându-se accentul pe complicațiile de ordin fiziologic. În acest context, ne-am propus să examinăm care sunt consecințele psihologice ale consumului de zahăr la adolescenți. Adolescența este o perioadă în care au loc două schimbări cerebrale majore: eliminarea conexiunilor neuronale și formarea de mielină.Aceste transformări au un impact asupra procesului de dezvoltare, deoareceare loc o pierdere de aprox. 50% din conexiunile sinaptice în unele regiuni, iar formarea de mielină ajută la reconfigurarea creierului în forma adultă[2].Un rolsemnificativîl are și amplificarea activității circuitelor neuronale ce utilizează dopamina - neurotransmiţătorul responsabil de căutarea satisfacţiei.Impulsul de căutare a satisfacţiei se amplifică în adolescenţă, manifestându-se prin impulsivitate crescută și predispoziție către adicții [2].Astfel, alimentele cu indice glicemic ridicat duc la creştere rapidă a nivelului glicemiei, a nivelului dopaminei şi a activităţii circuitelor de satisfacţie. Consumul de alimente bogate în glucozăgenerează o reacție inflamatorie a întregului organism, dat fiind faptul cănumărul moleculelor inflamatoare ca citokinele crește ca reacție de răspuns la zahăr [3]. Această situație este descrisă foarte bine în cazul adolescenților obezi: sistemul imunitar provoacă un proces inflamator mai ales în țesutul adipos, iarmasele de grăsime elimină substanțe care, mai apoi, răspândesc această inflamație prin tot corpul.Se credea că neuronii nu sunt supuși procesului sub protecția barierei hematoencefalice. Totuși, barierapoate fi găurită prin intermediul citokinelor, permițând mișcarea moleculelor inflamatoare în creier[3]. În plan cognitiv, cercetătorii au înregistrat afecțiuni care indică schimbări în hipocamp, ceea ce duce la afectarea funcțiilor neurocognitive legate de memorie, procesul de învățare și atenție [4]. Totodată, procesul de învățare este legat și de circuitul dopaminei. Creșterea nivelului de dopamină în urma ingerării zahărului aduce cu sine plăcerea ca recompensă. Acest fenomen duce la creșterea nivelului neurotransmițătorilor, fenomen atât de puternic încât are loc ruperea legăturilor sinaptice, contribuind la scăderea capacității de învățare. Consumul de zahăr are consecințe și în plan afectiv, manifestându-se prin anxietate, stări depresive, tulburări de dispoziție și irascibilitate. Cantitatea de proteină numită factor neurotrop derivat din creier scade ca urmare a utilizării zahărului. Această proteină joacă un rol important în reducerea reacțiilor de anxietate, panică și stres, iar deficiența lui poate să le intensifice. În plan comportamental adolescenții se confruntă cumâncatul compulsiv. Circuitul de recompensă al adolescenților este deosebit de receptiv la consumul de zahăr. Dar consumul excesiv ajunge să-i slăbească capacitatea de reacție, astfel încât în aceeași doză senzațiile de plăcere să fie reduse.După o dietă bogată în zahăr, creierul devine hipersensibil la imaginile alimentelor [5].Așadar, zonele de recompensă se aprind când adolescentul vede un magazin cu dulciuri pe stradă sau la o reclamă. Asta determină adolescenții să mănânce în lipsa senzației de foame, ceea ce duce la obezitate și creștere în greutate. În cadrul Institutului de Cercetare din Oregon, USA, a fost realizat un experiment ce a demonstrat că consumul de zahăr modifică circuitele neuronale ale adolescenților ca și în cazul abuzului de droguri.Aufost recrutați 100 de studenți, 50% dintrecare mănâncă înghețată regulat, în timp ce ceilalți nu mănâncă niciodată.Toți au venit la laborator să bea un milkshake prin tuburi speciale, aflându-se în interiorul unui dispozitiv RMN. La subiecții care nu mănâncă înghețată deloc, circuitul de recompensă s-a activat foarte puternic, în timp ce la cealaltă jumătate de subiecți nu exista practic nici o activare[5]. Acestrezultatilustreazăcum aportulregulat al unui aliment bogatînzahăr reduce plăcerea pe care o au adolescențiiîntimpceconsumăacelealimente, faptceîideterminăsămăreascăcantitateaconsumată.Aceastăinfluență are un rol crucial înceeaceeialegsămănânceînfiecarezi. În concluzie, menționăm că nivelul ridicat de zahăr consumat în timpul adolescenței reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea tulburărilor de sănătate mintală prin afectarea funcțiilor neurocognitive. Așadar, menționăm că este importantăimplicarea specialiștilor în vederea informării populației cu privire la consecințele psihologice ale consumului de zahăr. Totodată, considerăm necesară asistența psihologică în mediul educaționaloferitătriadei adolescent – cadrudidactic–părinte: psihoprofilaxie; psihodezvoltare; consiliere și terapie după caz.</p></dc:description> <dc:source>Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești (Ediția 26, Vol.1) 360-362</dc:source> <dc:title>Consecinţe psihologice ale consumului de zahăr la adolescenţi</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
