Articolul precedent |
Articolul urmator |
197 0 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(478) (1654) |
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67) |
SM ISO690:2012 SCLIFOS, Eugen-Tudor. Problema Basarabiei reflectată în rapoartele ambasadorului francez la Petersburg Charles Auguste de Morny. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. , Ed. 25, 8-9 octombrie 2015, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015, Ediția 25, p. 62. ISBN 978-9975-87-007-8. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. Ediția 25, 2015 |
||||||
Sesiunea "Sesiunea științifi că a Muzeului Național de Istorie a Moldovei" 25, Chisinau, Moldova, 8-9 octombrie 2015 | ||||||
|
||||||
CZU: 94(478) | ||||||
Pag. 62-62 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Charles Auguste de Morny este o personalitate puțin cunoscută în spațiul românesc, dar care a avut un rol important în apropierea francorusă după terminarea războiului Crimeii. Acesta este văzut în istoriografi a franceză, deși în unele cazuri foarte exagerat, drept „veritabilul” sau „talismanul” împăratului Napoleon al III-lea, ținând cont și de faptul că era fratele vitreg al acestuia. Morny a fost trimis într-o ambasadă extraordinară la Petersburg în anul 1856. Una din cele mai importante sarcini era soluționarea problemei Basarabiei. Pe parcursul anului 1856 ducele de Morny va încerca să-l convingă pe Napoleon al III-lea ca sudul Basarabiei să rămână în continuare în cadrul Imperiului Rus. Pentru acesta problema Basarabiei era una „secundară”, care nu avea vreo importanță deosebită, așa cum rezultă din rapoartele trimise contelui Walewski. |
||||||
|