Problema Basarabiei reflectată în rapoartele ambasadorului francez la Petersburg Charles Auguste de Morny
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
197 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478) (1654)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
SCLIFOS, Eugen-Tudor. Problema Basarabiei reflectată în rapoartele ambasadorului francez la Petersburg Charles Auguste de Morny. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. , Ed. 25, 8-9 octombrie 2015, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015, Ediția 25, p. 62. ISBN 978-9975-87-007-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 25, 2015
Sesiunea "Sesiunea științifi că a Muzeului Național de Istorie a Moldovei"
25, Chisinau, Moldova, 8-9 octombrie 2015

Problema Basarabiei reflectată în rapoartele ambasadorului francez la Petersburg Charles Auguste de Morny

CZU: 94(478)

Pag. 62-62

Sclifos Eugen-Tudor
 
Institutul de Istorie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 29 iunie 2022


Rezumat

Charles Auguste de Morny este o personalitate puțin cunoscută în spațiul românesc, dar care a avut un rol important în apropierea francorusă după terminarea războiului Crimeii. Acesta este văzut în istoriografi a franceză, deși în unele cazuri foarte exagerat, drept „veritabilul” sau „talismanul” împăratului Napoleon al III-lea, ținând cont și de faptul că era fratele vitreg al acestuia. Morny a fost trimis într-o ambasadă extraordinară la Petersburg în anul 1856. Una din cele mai importante sarcini era soluționarea problemei Basarabiei. Pe parcursul anului 1856 ducele de Morny va încerca să-l convingă pe Napoleon al III-lea ca sudul Basarabiei să rămână în continuare în cadrul Imperiului Rus. Pentru acesta problema Basarabiei era una „secundară”, care nu avea vreo importanță deosebită, așa cum rezultă din rapoartele trimise contelui Walewski.