Introducere. Este arhicunoscut faptul că cei ce practică activitatea fizică și intelectuală activează neuniform, astfel încât, în unele cazuri (perioade), se obțin rezultatele scontate, iar în altele – așteptările sunt mai puțin eficiente. Informațiile surselor bibliografice demonstrează că factorul are o influență semnificativă asupra activității de pregătire, precum și a celei competiționale în sportul de performanță, în special influențează asupra intensității și volumului eforturilor exercitate, a manifestării calităților motrice, a stării biologice și psihologice. Ritmul circadian este un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale, aparținând entităților vii, inclusiv plante, animale, ciuperci sau cianobacterii. Ritmul circadian se „măsoară” în functie de următoarele valori: temperatura corporală; secreția de melatonină și nivelul de cortizol. Alternanța stărilor de veghe și somn reprezintă un bioritm circadian, cu o importanță fundamentală pentru sportiv. Dacă suntem scoși din mediul nostru obișnuit de viață, de exemplu, dacă facem o călătorie lungă cu avionul (la o competiție), traversând în timp scurt mai multe fusuri orare, ritmul nostru somn-veghe se schimbă imediat. Sunt necesare câteva zile ca să ne “sincronizam” cu timpul local. Capacitățile noastre fizice, emoționale și intelectuale prezintă variații periodice, ritmice, cu zile în care randamentul este maxim și altele – cu randament minim. Acestea constituie bioritmuri caracteristice omului și au următoarea durată sau perioadă: bioritmul fizic de 23 zile, bioritmul emoțional de 28 zile, bioritmul intelectual de 33 zile. Adaptarea sportivilor la noile condiții temporale necesită o perioadă îndelungată, de exemplu: pentru normalizarea somnului și deșteptării sunt necesare de la 2 până la 7 zile, a temperaturii corporale – de la 4 până la 6 zile, a ritmului cardiac – până la 6 – 8 zile, iar alți indicatori se normalizează peste 10 zile. Sincronizarea ritmurilor biologice ale sportivilor de performanță va necesita organizarea activității de pregătire cu luarea în considerație a corectării regimurior de activitate și odihnă. Scopul cercetării constă în studiul teoretico-praxiologic în domeniul cronobiologiei cu privire la desincronizarea ritmurilor circadiene la sportivii de performanță. Metodologia cercetării a presupus analiza literaturii de specialitate, observația, metoda grafică și experimentul pedagogic. Concluzii. În cazul când se operează cu principiile bioritmologiei, se poate prognoza participarea la activități competiționale. Totodată, cunoscând anul și data nașterii adversarului se poate obiectiviza prognozarea stării funcționale a acestuia și, corespunzător, a construi tactica acivității competiționale, iar influența ritmurilor biologice ale sportivului asupra calității pregătirii de antrenament, precum și participarea în competiții ne amintește despre faptul că procesul instructiv-educativ constă nu numai din directivele actuale ale teoriei și practicii educaței fizice, dar și din sincronizarea acestuia cu informațiile științifice ale cronobiologiei.

Introduction. It is well-known that those who practice physical and intellectual activity work unevenly so that in some cases (periods) are expected results and in others less effective expectations. The information from the bibliographic sources shows that the temporal factor has a significant influence on the training activity as well as the competitive performance in the performance sport, in this case it influences the intensity and the volume of the exercised efforts as well as the manifestation of the motor qualities, the biological and psychological condition. Circadian rhythm is an approximately 24-hour cycle of biochemical, physiological or behavioral processes of living entities, including plants, animals, mushrooms, or cyanobacteria. The circadian rhythm is "measured" according to the following values: body temperature; melatonin secretion and cortisol levels. The alternation between wake and sleep is a circadian biorhythm, of fundamental importance to the athlete. If we are out of our usual living environment, for example, if we take a long plane trip (at a competition), crossing more time zones in a short time, our sleep-wake rhythm does not change immediately. We need a few days to "synchronize" to the local time. Our physical, emotional and intellectual capacities exhibit periodic, rhythmic variations, with days in which the performance is maximal and others with minimal performance. These are biorhythms characteristic of human and have the following lifetime or period: physical biorhythm of 23 days, emotional biorhythm of 28 days and intellectual biorhythm of 33 days. Adaptation of athletes to the new temporal conditions requires a prolonged period of time, for example: for normal sleeping and wake it is necessary from 2 to 7 days, body temperature from 4 to 6 days, the heart rate from 6 to 8 days, and other indicators normalize in 10 days. Synchronizing the biological rhythms of performance athletes will require the organizing of the training activity, taking into account the correction of the activity and rest regime. The aim of the research is the theoretical and praxiological research in the field of chronobiology regarding the circadian rhythms desynchronisation to performance athletes. The methodology used for the research involved the analysis of the specialized literature, the observation, the graphic method and the pedagogical experiment. Conclusions. If the principles of biorhythmology can be practiced, it is possible to predict participation in competitive activities but also by knowing the year and date of the opponent can objectively predict its functional condition and accordingly build the tactics of the competitive activity and the influence of the athlete's biological rhythms on the quality of training and participation in competitions reminds us that the instructive-educational process consists not only of the current directives of the theory and practice of physical education but also of its synchronization with the scientific information of chronobiology.