Studierea vieţii cotidiene a oamenilor într-un anumit cadru temporal şi spaţial oferă posibilitatea cunoaşterii mult mai obiective a particularităţilor de evoluţie, a gradului de dezvoltare civilizaţională a anumitor societăţi, pornind de la micro-dimensiunile istoriei. Viaţa cotidiană cuprinde un câmp de cercetare vast, este un domeniu general care vizează numeroase aspecte de ordin privat, public pe de o parte, dar şi conexiunea privat-public. În istoriografia românească, problematica vieţii cotidiene este pusă în circuitul ştiinţific odată cu răspândirea, prin toată Europa a ideilor inovatoare, de către reprezentanţii Şcolii Analelor. Concepţiile şi abordarea istorică, oferită de şcoala franceză şi-a găsit rostul şi locul, în studiile istoricilor români: Al. Duţu, F. Constantiniu, A.F. Platon, L. Boia, I. Scurtu, S. Nicoară etc. Având drept reper general „Cotidianul Rural în RSSM (1949-1965)” în prezentul demers, urmează să analizăm viaţa cotidiană ca obiect de studiu în spaţiul pruto-nistrean, pornind de la situaţia la zi în domeniul de studiu. Drept primă constatare este faptul că, cercetarea vieţii cotidiene şi a mentalităţii, nu este o chestiune de referinţă istoriografică în mediul ştiinţific autohton. Explorarea vieţii cotidiene rămâne a fi secundară, marilor dimensiuni istorice, care cuprind evoluţii politice, economice, militare, cultural-ideologice, studiul personalităţilor, excluzând din circuitul ştiinţific viaţa obişnuită, al cărui protagonist principal este omul. Totuşi ţine de apreciat faptul că, sub influenţa istoriografiei occidentale, în ultimul deceniu, cercetătorii, dedică articole şi studii consacrate vieţii cotidiene, printre aceştia, L. Sava, M. Ţăranu, I. Caşu, V. Pâslariuc, A. Felea, N. Scobioală, E. Reşetnic etc. Este necesar de subliniat faptul că, studiul vieţii cotidiene a indivizilor, facilitează reconstituirea tabloului concret şi complet al societăţii din care fac parte aceştia. Studierea vieţii cotidiene deschide oportunitatea cunoaşterii unui alt tablou istoric al societăţii, mult mai concret şi complet, un tablou neglijat de istoric secole şi decenii la rând, fie din consideraţiuni personale fie din motive politico-ideologice ale vremi. Reiterăm faptul că, contribuţii la dezvoltarea conceptului viaţă cotidiană ca materie de studiu, la moment sunt modeste. În acest sens, studierea vieţii cotidiene şi a mentalităţilor, în cazul nostru a perioadei sovietice, devine un imperativ al vremii.