Facultatea de Istorie în primii ani de reforme (sfârşitul anilor ’80 - anii ’90, sec. XX)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
204 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-07 11:24
SM ISO690:2012
GHERMAN, Vlada. Facultatea de Istorie în primii ani de reforme (sfârşitul anilor ’80 - anii ’90, sec. XX). In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 13 mai 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2016, Ediţia III, p. 76. ISBN 978-9975-71-774-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediţia III, 2016
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
Chișinău, Moldova, 13 mai 2016

Facultatea de Istorie în primii ani de reforme (sfârşitul anilor ’80 - anii ’90, sec. XX)


Pag. 76-76

Gherman Vlada
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 3 iunie 2022


Rezumat

Anul 1989 a devenit unul crucial pentru Republica Moldova ca, de fapt, şi pentru toate ţările ce au făcut parte din URSS. Schimbările de ordin politic au condus, la rândul său, la modificări de ordin economic, social, teritorial care, inevitabil, au atras după sine şi o serie de transformări în învăţământul universitar. La sfârşitul anului 1989 - începutul anului 1990 încep reformele şi la Universitatea de Stat din Moldova. În vâltoarea evenimentelor de atunci, la 17 octombrie 1990 este emis ordinul rectorului USM cu privire la „Concepţia învăţământului istoric naţional”, în care un loc de bază este atribuit Istoriei Neamului. Ca urmare a acestui ordin şi în temeiul hotărârii Consiliului Facultăţii de Istorie din 24 septembrie 1991, a fost schimbată structura Facultăţii de Istorie. Noua organigramă prevedea lichidarea catedrelor Istoria URSS, Istoria Antică şi Medievală, Istoria Nouă şi Contemporană, şi formarea a patru noi subdiviziuni: Istoria Românilor, Istorie Antică şi Arheologie, Istorie Medie şi Modernă, Istorie Contemporană. Aceste acţiuni reprezentau primele încercări de cristalizare a unei structuri – facultăţi ce ar fi corespuns cerinţelor timpului.