| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 312 9 |
| Ultima descărcare din IBN: 2023-11-21 12:55 |
 SM ISO690:2012CIACHIR, Lilian. Confesiune şi etnie în Transilvania sec. XVI: câteva consideraţii. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 13 mai 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2016, Ediţia III, p. 34. ISBN 978-9975-71-774-8. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie Ediţia III, 2016 |
||||||
|
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie" Chișinău, Moldova, 13 mai 2016 | ||||||
|
||||||
| Pag. 34-34 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
După S. Dragomir, Pactul formal „Unio Trium Nationum”, încheiat în septembrie 1437 la Căpâlna de către unguri, saşi şi secui, a avut drept scop dominarea perpetuă şi garantarea securităţii reciproce împotriva celor care erau lipsiţi de orice drept şi deposedaţi de pământ, împotriva românilor care din punct de vedere numeric contau cât cele trei naţiuni dominante la un loc. În Transilvania de dinainte de Reformă avem următoarea situaţie etnico-confesională: cele trei naţiuni dominante erau de confesiune romano-catolică, iar românii erau ortodocşi. Apariţia Reformei în secolul XVI a provocat o serie de schimbări la nivel social-politic şi cultural-etnic pe plan internaţional. Unitatea celor trei naţiuni „semnatare” ale Pactului „Unio Trium Nationum” este atacată de efectele Reformei. În mod normal românii ar fi trebuit să profite de situaţie pentru a-şi întări poziţia pe plan social-politic şi cultural-etnic. Prezentul articol îşi propune o încercare de definire a celor doi termeni în contextul apariţiei Reformei, precum şi o trecere în revistă a raportului dintre confesiune şi etnie în Transilvania sec. XVI. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Ciachir, L.</dc:creator> <dc:date>2016</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>După S. Dragomir, Pactul formal „Unio Trium Nationum”, încheiat în septembrie 1437 la Căpâlna de către unguri, saşi şi secui, a avut drept scop dominarea perpetuă şi garantarea securităţii reciproce împotriva celor care erau lipsiţi de orice drept şi deposedaţi de pământ, împotriva românilor care din punct de vedere numeric contau cât cele trei naţiuni dominante la un loc. În Transilvania de dinainte de Reformă avem următoarea situaţie etnico-confesională: cele trei naţiuni dominante erau de confesiune romano-catolică, iar românii erau ortodocşi. Apariţia Reformei în secolul XVI a provocat o serie de schimbări la nivel social-politic şi cultural-etnic pe plan internaţional. Unitatea celor trei naţiuni „semnatare” ale Pactului „Unio Trium Nationum” este atacată de efectele Reformei. În mod normal românii ar fi trebuit să profite de situaţie pentru a-şi întări poziţia pe plan social-politic şi cultural-etnic. Prezentul articol îşi propune o încercare de definire a celor doi termeni în contextul apariţiei Reformei, precum şi o trecere în revistă a raportului dintre confesiune şi etnie în Transilvania sec. XVI.</p></dc:description> <dc:source>Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie (Ediţia III) 34-34</dc:source> <dc:title>Confesiune şi etnie în Transilvania sec. XVI: câteva consideraţii</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
