Relativizarea viziunii asupra dualității bine-rău în „Povestea lui Stan Pățitul” de Ion Creangă
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
492 5
Ultima descărcare din IBN:
2023-03-29 16:20
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
821.135.1-34.09 (19)
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (2150)
SM ISO690:2012
GHERMAN, Oxana. Relativizarea viziunii asupra dualității bine-rău în „Povestea lui Stan Pățitul” de Ion Creangă. In: Philologia, 2022, nr. 1(316), pp. 17-26. ISSN 1857-4300. DOI: https://doi.org/10.52505/1857-4300.2022.1(316).02
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Philologia
Numărul 1(316) / 2022 / ISSN 1857-4300 /ISSNe 2587-3717

Relativizarea viziunii asupra dualității bine-rău în „Povestea lui Stan Pățitul” de Ion Creangă

Relativization the Vision of Good-Evil Duality in “Povestea lui Stan Pățitul” by Ion Creangă

DOI:https://doi.org/10.52505/1857-4300.2022.1(316).02
CZU: 821.135.1-34.09

Pag. 17-26

Gherman Oxana
 
Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 15 aprilie 2022


Rezumat

There are several aspects that clearly distinguish Povestea lui Stan Pățitul from other tales by Ion Creangă: the structural/ morphological one (the evolution of the subject is not determined by the struggle between the forces of good and evil, but by the protagonist's way of perceiving reality and relating to it), that of the characters’ (psychological / spiritual / moral) pattern, that of the fabulous world construction (based on a different principle than the Manichaean one). In Povestea lui Stan Pățitul, Ion Creangă relativizes the good-evil duality, subtextualizing a new existential philosophy that marks the vision of human nature and the way of representing the artistic world. Through paradox, irony, allusion, illustrative dialogues and scenes, the author proves the (in)validity of some common perceptions of forms, dimensions, moral judgments (good-bad, right-wrong etc.), of several collective stereotypes and beliefs. By diluting the distinction between good and evil, the author reveals the relative character of any truth.

Există câteva aspecte care disting Povestea lui Stan Pățitul de alte basme crengiene: cel structural/ morfologic (evoluția subiectului nu e determinată de lupta dintre forțele binelui și ale răului, ci de modul protagonistului de a percepe realitatea și de se raporta acesteia), cel al tiparului (psihologic/ spiritual/ moral al) personajelor, cel al construcției lumii fabuloase (la baza căreia stă alt principiu decât cel maniheist). În Povestea lui Stan Pățitul, Ion Creangă relativizează dualitatea bine-rău, subtextualizând o nouă filosofie existențială ce marchează viziunea asupra naturii umane și modul de reprezentare a lumii artistice. Prin paradox, ironie, aluzie, prin dialoguri și scene ilustrative, autorul probează validitatea percepțiilor comune a formelor, dimensiunilor, judecăților morale (bun-rău, corect-incorect etc.), a unor stereotipuri și convingeri colective. Diluând granița dintre bine și rău, autorul dezvăluie caracterul relativ al oricărui adevăr.

Cuvinte-cheie
fairy tale, relativization, good-evil duality, human nature, artistic world,

basm, relativizare, dualitate bine-rău, natură umană, lume artistică