Cu prilejul reconstrucției drumului Coridorul 16 – R3 – Pojăreni – Țipala, în anul 2021 Agenția Națională Arheologică a efectuat cercetări preventive la trei situri arheologice, dintre care se evidențiază așezarea urbană din sec. XIV de la Costești-Gârlea. Investigațiile au constat din trei secțiuni arheologice de dimensiuni diferite (S. XVI - S. XVIII), trasate în zona nord-estică a sitului medieval, alăturate drumului Costești-Zîmbreni, două în partea de N, iar una la S de drumul menționat (Fig. 1, 1), însumând o suprafață totală de cca 385 m.p. Drept rezultat al săpăturilor executate, au fost identificate și cercetate, complet sau parțial, un număr de 22 de complexe arheologice adâncite în sol aparținând așezării Hoardei de Aur, precum un cuptor mare de ars piatra de foc (Fig. 1, 2; 2), un tandâr, 2 cuptorașe menajere și 18 gropi cu destinație diferită (Fig. 3, 1-3). Dintre complexele din sec. XIV descoperite, se remarcă în primul rând un cuptor de ars piatra de var de mari dimensiuni, alcătuit din cuptorul propriu-zis și două gropi de aprovizionare cu combustibil. Instalația de foc se află pe partea dreaptă a drumului Costești-Zîmbreni, în marginea sudică a așa-numitului ,,cartier al olarilor”, puternic afectată de alunecările de teren și de o fostă carieră de lut neautorizată. Cuptorul propriu-zis are formă tronconică, cu diametrul în partea superioară de cca 4 m, și adâncimea de aproximativ 1,8 m, iar gropile de aprovizionare, situate una în partea de SV și alta în partea de NE, sunt de formă rectangulară, cu dimensiunile de cca 1×1,5 m. Din cuprinsul cuptorului și al gropilor de aprovizionare cu combustibil s-au recuperat câteva monede de bronz tătărești din sec. XIV, mai multe cuie și alte piese de fier și o cantitate importantă de ceramică și de resturi faunistice. Este interesant de consemnat că groapa de alimentare cu combustibil din partea de SV a cuptorului a întretăiat o groapă menajeră (Fig. 3, 1), care cuprindea un inventar foarte bogat, printre care și monede giucide de bronz de tip rozetă din al treilea sfert al sec. XIV, ceea ce constituie un indiciu clar că instalația de foc a funcționat în faza târzie de existență a centrului urban de pe valea Botnei. Un alt complex arheologic interesant este cel marcat cu nr. 29, identificat în capătul de NV al S. XVI, care reprezenta o groapă menajeră de mari dimensiuni ce conținea un inventar bogat și variat, incluzând, printre altele, monede de bronz, vase ceramice de tip Kashan (Fig. 3, 5) sau smălțuite de producție locală (Fig. 3, 4) și recipiente de sticlă de tipuri diferite, sparte în fragmente. Tot la Costești, dar în zone diferite ale vastului complex arheologic din sec. XIV, anul trecut au mai fost întreprinse și două intervenții de salvare, în urma cărora au fost cercetate patru morminte medievale de înhumație, dintre care trei puternic distruse de eroziunea solului. Fig. 1. Costești-Gârlea 2021. Fotografii aeriene din dronă asupra zonei cercetate (1) și a cuptorului de ars piatra de var (2). Fig. 2. Costești-Gârlea 2021. Cuptorul de ars piatra de var în curs de cercetare (1) și vas ceramic de uz comun din complexul 48 (2).Fig. 3. Costești-Gârlea 2021. Gropi (1-3), ulcioraș cu gura trilobată smălțuit (4) și castron de tip Kashan (5).