Beneficiind de sprijinul A.O. ,,Proiectul Casa Mare”, în lunile octombrie-decembrie ale anului trecut Agenția Națională Arheologică a efectuat în raza s. Cărbuna (r-nul Ialoveni) cercetări perieghetice, iar în unele situri a executat și sondaje. Printre obiectivele arheologice prospectate se numără și o așezare din evul mediu târziu semnalată în anul 2007 de o echipă de arheologi de la MNIM, coordonată de dr. Ion Tentiuc. Așezarea la care ne referim, marcată de noi Cărbuna XIII, se află la cca 2 km SE de localitate și la 120 m SV de drumul Cărbuna-Căinari, în partea inferioară a versantului de NE al dealului Dijma, pe un teren neprelucrat agricol (Fig. 1). Dimensiunile aproximative ale sitului, stabilite pe baza răspândirii resturilor ceramice la suprafața solului, sunt de 100×100 m (Fig. 2, 1). Pe parcursul cercetării perieghetice, în mai multe locuri de pe suprafața sitului au fost semnalate urme de intervenții ilegale ale unor ,,căutători de comori”. Pentru verificarea gradului de conservare a stratului de cultură și obținerea unor materiale arheologice mai caracteristice, în luna decembrie a anului trecut, într-o zonă unde prin intervențiile neautorizate ale detectoriștilor fuseseră scoase la suprafață fragmente ceramice a fost trasat un sondaj de documentare, cu dimensiunile de 1,0×2,5 m și orientarea pe direcția N-S (Fig. 2, 2, 3). În cadrul sondajului, exceptând colțul lui de NV, la adâncimea de cca 0,6 m, a fost identificat un complex adâncit de locuire (?) de mari dimensiuni, care ieșea sub pereții săpăturii, a cărui umplutură consta din sol cenușos, amestecat cu numeroase fragmente ceramice lucrate la roată și resturi faunistice. Ca piese de inventar descoperite în acest complex, menționăm două cuie de fier (Fig. 2, 9, 10), două străpungătoare de os (Fig. 2, 13) și o plăsea de os în curs de prelucrare (Fig. 2, 12). În partea centrală și de S ale sondajului, la baza complexului de locuire, aflat la adâncimea de cca 1,5 m, au fost surprinse și cercetate porțiuni de la două gropi menajere (Fig. 2, 2, 3), care conțineau drept inventar câteva oase de animale și fragmente ceramice lucrate la roată. În stratul de cultură și în cuprinsul complexelor adâncite identificate în sondajul I din situl Cărbuna XIII au fost găsite cca 380 de fragmente ceramice lucrate la roată, care datează toate din evul mediu târziu (sec. XV-XVII). Dintre acestea, 3 cioburi provin de la vase fine, acoperite cu smalț verde, repezentând ulcioare, castroane sau oale cu torți (Fig. 3, 1, 2), Majorita tea covârșitoare a fragmentelor ceramice însă aparțin vaselor de uz comun, lucrate din pastă nisipoasă, de culoare roşiatică, cenuşie sau chiar neagră. Sortimentul vaselor uzuale este destul de sărac, reducându-se la borcane și oale cu torți (Fig. 3, 3-19). Cu prilejul cercetărilor perieghetice, din diferite zone ale așezării medievale Cărbuna XIII au fost recuperate o monedă turcească de argint (Fig. 2, 4), o aplică de bronz (Fig. 2, 5), câteva obiecte de uz gospodăresc de fier (Fig. 2, 6-11) și ceramică. Conform determinării realizate de dna dr. Ana Boldureanu, moneda la care ne referim prezintă un aspru emis sub sultanul Selim I (1512-1520). Este interesant de menționat că această piesă monetară, care constituie un valoros element de datare, a fost găsită în imediată proximitate de sondaj și ar putea proveni din complexul adâncit cercetat parțial de noi. Drept concluzie, așa cum arată cercetările din anul trecut, situl Cărbuna XIII se dovedește a fi destul de important pentru arheologia satului medieval din zona centrală a Moldovei și se impune a fi investigat în continuare sistematic. Fig. 1. Poziția topografică a sitului Cărbuna XIII. Fig. 2. Ortofotoplanul sitului Cărbuna XIII (1), vedere dinspre N asupra sondajului (2), planul și profilul estic al sondajului (3), monedă de argint (4), piese de bronz (5), fier (6-11) și piese de os (12, 13). Fig. 3. Ceramică smălțuită (1-2) și de uz comun (3-19) din sondajul I.