Contuziile duodenale: conduită terapeutică şi evoluție
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
272 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-28 11:03
SM ISO690:2012
GHIDIRIM, Gheorghe, BEURAN, Mircea, ROJNOVEANU, Gheorghe, LESCOV, Vitalie, BERLIBA, Sergiu, PALADII, Irina, ŞOR, Elina. Contuziile duodenale: conduită terapeutică şi evoluție. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), p. 149. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Contuziile duodenale: conduită terapeutică şi evoluție

Duodenal contusions: management and evolution


Pag. 149-149

Ghidirim Gheorghe1, Beuran Mircea2, Rojnoveanu Gheorghe1, Lescov Vitalie1, Berliba Sergiu1, Paladii Irina1, Şor Elina1
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“
 
 
Disponibil în IBN: 2 februarie 2022


Rezumat

Introducere: Leziunile duodenale prin contuzie în cadrul traumatismelor abdominale, asociate cu schimbări organice fac diagnosticul şi intervenţiile dificile, cu o morbiditate şi mortalitate marcată. Incidenţa perforaţiilor duodenale în urma contuziilor este 1:1000, fiind urmată de o mortalitate de 2-16%. Scopul: Analiza letalităţii în lotul bolnavilor cu contuzii duodenale. Material si metode: Din lotul de 108 politraumatizaţi, trataţi în Spitalul Clinic de Urgenţă (Chişinău) şi Spitalul Clinic de Urgenţă (Bucureşti) în aa.1990–2015, cei cu contuzie duodenală au constituit – 26 (24,07%); B:F – 4:1; vârsta variind între 19 şi 80 ani. Mecanismul traumei: accident rutier – 15 (57,69%), catatraumatism – 6 (23,07%), agresiune fizică – 5 (19,23%). Toţi pacienţii au fost supuşi intervenţiei chirurgicale după indicaţii vitale pentru hemoperitoneum sau peritonită. După soluţionarea altor leziuni viscerale a fost determinată macroscopic contuzia duodenală, care nu a necesitat soluţionare chirurgicală. Rezultate: Letalitatea a constituit 46,15%. Nici un caz de contuzie duodenală nu a evoluat cu fistulă duodenală. Concluzii: Analizând rezultatele tratamentului pacienţilor cu contuzii duodenale în politraumatisme s-a constatat că contuzia duodenală nu a necesitat intervenţie pe duoden şi nu a influenţat mortalitatea în cazuistica prezentată. Cauza letalităţii a fost politraumatismul sever ce a provocat insuficienţă poliorganică, fapt confirmat la necropsie.

Introduction: Duodenal contusion associated with organic changes makes the diagnosis and interventions difficult with a significant morbidity and mortality. Incidence of duodenal perforations after contusion is 1:1000, with a mortality rate of 2-16%. The aim: To analyze mortality of the patients with duodenal contusions. Material and methods: From a total of 108 patients with polytrauma treated between years 1990-2015 within the Emergency Hospitals from Chisinau and Bucharest, those with duodenal contusion accounted 26 (24.07%); M:F – 4:1; age – between 19 and 80 years. Trauma mechanism: vehicle accidents – 15 (57.69%), falls from heights – 6 (23.07%), violence attack – 5 (19.23%). All patients underwent surgery for vital indications for hemoperitoneum or peritonitis. After treating other visceral injuries, macroscopically duodenal contusion was determined, that not required surgical treatment. Results: Mortality rate was 46.15%. None of the duodenal contusion cases evolved to duodenal fistula. Conclusions: Analysis of treatment results of the polytrauma patients with duodenal contusion showed that duodenal contusion did not require interventions on duodenum, and did not have an impact on the mortality rate in presented series. Mortality was caused by severe polytrauma which induced multiple organ failure confirmed after necropsy.