Introducere: Atitudinea faţă de cavitatea reziduală post-echinococectomică este diferită, mai frecvent recurgându-se la obliterarea acesteia prin capitonaj, care are ca scop prevenirea pierderilor de aer în urma fistulelor bronhiale reziduale, fiind un deziderat până în prezent. Scopul: Stabilirea aspectelor morfopatologice în chistul hidatic pulmonar complicat prin ruptură endobronșică după 72 ore de la survenirea complicaţiei la copii. Material şi metode: Studiul prevede examinarea chistului larvar, a ţesutului pulmonar perichistic, selectat în 635 probe tisulare, utilizând reţeaua de histoprocesare, şi coloraţie automatizată „Diapath” aplicând metodele H&E, van Geison, selectiv Orceina şi A&E. Rezultate: Prin examinările histologice retrospective şi prospective, s-au relevat modificări în larvochist şi parenchimul pulmonar perichistic. Acestea fiind caracterizate prin modificări degenerescente, necrolitice, infiltrativ-inflamatorii polimorfocelulare în 95% cazuri, cu o frecvenţă de 57% a fisurelor intra- şi transcuticulare, prezenţa membranei proligere în 15%, şi a elementelor germinative parazitare în 37% cazuri. Ţesutul capsular fiind divers hialinizat cu modificări alterativ erozive, persistării aspectului vascular sinusoidal cu elemente granulocitare în amestec cu eozinofilic. Perichistic fiind atestată o alveolită de tip macrofagal, exudativ-fibrinoasă şi leucocitară în 65% cazuri. Reţeaua vasculară a relevat fenomene de stază, agregaţie şi trombi micşti, vasculite necrotico-fibrinoide, iar pleura viscerală în 48% cazuri – cu diverse proliferări a mezoteliocitelor în aspect micro-papilomatos. Concluzii: Chistul hidatic pulmonar complicat prin ruptură endobronşică este caracterizat de modificări necrolitice a capsulei cu eozinofilie, sindrom trombo-vascular acut; pneumopatie perichistică, pleurezie reactivă micropapilomatoasă mezotelială ce determină o morbiditate postoperatorie îndelungată.

Introduction: The attitude towards residual cavity after echinococectomy is different. It is frequently managed by the obliteration through capitonnage, which aims to prevent air leaks as a result of residual bronchial fistulas, it being a desideratum so far. Aim: To establish morphopathological aspects in pulmonary hydatid cyst complicated by endobronchial rupture after 72 hours of complication occurrence in children. Material and methods: The study included the examination of the larval cyst, pulmonary percystic tissue selected in 635 tissue samples, using the histoprocessing network, and „Diapath” automated staining, applying the following methods: H&E, van Geison, selectively Orcein and A&E. Results: The retrospective and prospective histological examinations revealed changes in larval cyst and pulmonary pericystic parenchyma. They are characterized by degenerative, necrolytic, infiltrating inflammatory polymorphocellular changes in 95% of cases, with a frequency of 57% of the intra- and transcuticular fissures, the presence of proligerous membrane in 15% and parasitic germ elements in 37 %of cases. Capsular tissue is diversely hyalinized with alterative-erosive changes, the prevalence of sinusoidal vascular appearance with granulocyte elements mixed with eosinophils. Pericystically it was attested macrophages, exudative-fibrous and leukocytes alveolitis in 65% cases. The vascular network revealed stasis phenomena, aggregation and mixed thrombus, fibrinoid-necrotizing vasculitis and visceral pleura with different proliferation of mesotheliocytes of micro-papillomatous aspect in 48% of cases. Conclusions: Pulmonary hydatid cyst complicated by endobronchial rupture is characterized by necrolytic changes of eosinophilic capsule with acute thrombo-vascular syndrome, pericystic pneumopathy, reactive micropapillomatous mesothelial pleuritis resulting in a prolonged postoperative morbidity.