Furajele deţin o poziţie importantă în activitatea întreprinderilor din sectorul zootehnic, servind ca element de bază în alimentația echilibrată a animalelor. Dezvoltarea domeniului dat depinde în mare parte de asigurarea fermelor cu necesarul de furaje, de calitatea şi valoare nutritivă a acestora. Rezultatele prezentate se referă la metode practice de documentare şi contabilizare a furajelor în cadrul întreprinderilor crescătoare de porcine. Scopul cercetării constă în elucidarea discordanțelor și erorilor admise la perfectarea documentară și contabilizarea operațiunilor privind existența și mișcarea furajelor cu propunerea soluțiilor şi variantelor alternative de contabilizare a acestora în cadrul întreprinderilor crescătoare de porcine pe scară industrială. Pentru realizarea scopului propus a fost analizat impactul surselor de provenință și operațiunilor tehnologice de condiționare și/sau preparare a furajelor asupra modalității de contabilizare a acestora. În procesul investigațiilor au fost examinate aspectele de documentare și contabilizare a costurilor de transport și aprovizionare suportate la transportarea nutrețurilor, materiei prime și a altor ingrediente necesare pentru obținerea unor furaje echilibrate nutritiv cu scopul de adaptare la necesitățile de nutriție a porcinelor în funcție de vârstă şi cerințele tehnologice preconizate. Cercetările au fost realizate în baza S.R.L. ,,Carneval” – întreprindere specializată în creșterea porcinelor pe scară industrială, care produce furaje doar pentru consumul intern şi nicidecum în calitate de producţie-marfă, ceea ce influențează considerabil modul de contabilizare a acestora. În cadrul investigațiilor au fost analizați agenții de informație primară cu ajutorul cărora s-a înregistrat mișcarea atât a furajelor ingrediente, cât și a celor condiționate și adaptate necesităților de nutriție a porcinelor, începând cu rețetele de preparare a furajelor (elaborate și echilibrate de sine stătător de către specialiștii entității) și finisând cu borderoul de consum a nutrețurilor destinat evidenței consumului efectiv al furajelor condiționate distribuite animalelor. La rând cu studierea documentației primare a fost examinată modalitatea de contabilizare a costurilor suportate în cadrul bucătăriei furajere și raportarea acestora la costurile de întreținere a șeptelului furajat. Rezultatele cercetării au permis formularea următoarelor concluzii şi recomandări: 1. Contabilizarea costurilor legate de condiționare a furajelor se ține în aspectul următoarelor articole de costuri: costuri directe de materiale (materia primă, ingrediente, premix-uri etc.), costuri cu retribuirea muncii, costuri legate de întreținerea mijloacelor fixe, costuri indirecte de producție. 2. Pentru evidența costurilor suportate în cadrul bucătăriei furajere ca rezultat al malaxării, mixării și omogenizării furajelor ingrediente se recomandă utilizarea contului de repartizare 824 ,,Alte costuri repartizabile” în schimbul contului 811 ,,Activități de bază” utilizat de entitate, deoarece procesarea și condiționarea furajelor nu reprezintă o activitate de bază a acesteia. 3. Este necesar de revăzut modalitatea de repartizare a costurilor aferente activității bucătăriei furajere cu selectarea unei baze de repartizare bine argumentate.