Rezultatele prezentate se referă la studiul segregării ocupaţionale a tinerilor pe piaţa muncii Republicii Moldova, deoarece la momentul actual, locuitorii cu vârsta între 10 şi 24 de ani constituie 26% din toată populaţia tarii, numărând 930.5 mii de persoane. Declinul continuu al ratei natalităţii pe parcursul anilor 90 ai secolului trecut s-a soldat cu îmbătrânirea populaţiei şi reducerea serioasă a numărului total de copii cu vârsta sub 15 ani, astfel că oportunitatea societăţii de a investi intens în tinerii de astăzi este de foarte scurtă durată. Scopul cercetărilor este de a efectua o analiză a segregării ocupaţionale a tinerilor pe piaţa muncii Republicii Moldova. Pentru atingerea scopului stabilit s-au formulat sarcinile următoare: aprecierea conţinutului, clasificării şi factorilor de segregare ocupaţională, studiului Indicelui de dezvoltare a tineretului şi aprecierea mărimii lui pentru ţara noastră, analiza situaţiei şi a segregării ocupaţionale a tinerilor pe piaţa muncii din Republica Moldova şi trasarea măsurilor de îmbunătăţire a şanselor tinerilor pe piaţa muncii. Cercetările au fost realizate în catedrei „Economie generală” cu utilizarea datelor Biroului Naţional de Statistică a Republicii Moldova. Atingerea scopului şi a sarcinilor a fost posibilă prin aplicarea metodelor de studiu a datelor statistice, metodelor de comparare în timp şi spaţiu, observaţia neparticipativă şi participativă, etc. În baza rezultatelor obţinute s-a constatat că tinerii de astăzi sânt mai pragmatici, iar priorităţile lor sânt de a obţine studii bune, un loc de muncă şi doar după aceasta să-şi formeze o familie. Mai mult de jumătate din tineri ar dori să urmeze studii superioare, circa 20% sânt interesaţi de studii postuniversitare, iar fiecare al cincilea consideră suficiente studiile profesionale. În acelaşi timp, mai puţini tineri din zonele rurale, inclusiv băieţii ar dori diplome universitare. Cu toate că tinerii consideră că ar trebui să aibă studii şi să înceapă o carieră înainte de a-şi forma o familie, vârsta dorită pentru căsătorie denotă persistenţa distribuirii pe sexe a rolurilor tradiţionale: fetele vor să se căsătorească până la vârsta de 25 de ani (vârsta la care îşi încheie studiile, dar înainte de a începe o carieră), iar băieţii – către vârsta de 30 de ani, demonstrând că aceştia, în bună parte, doresc să găsească un serviciu decent, care le-ar permite întreţinerea familiei. Vulnerabilitatea adolescenţilor şi tinerilor este condiţionată de un şir de factori. Comportamentele riscante, precum consumul excesiv de alcool, droguri, sexul neprotejat sânt pe larg răspândite. Deseori astfel de cazuri imprudente au loc nu doar din cauza lipsei de informaţie şi de educaţie, dar din cauza unor probleme sociale mai ample, cum ar fi supravegherea insuficientă din partea părinţilor, lipsa oportunităţilor de organizare a timpului liber, a educaţiei non formale, precum şi lipsa participării tinerilor în activităţile comunităţii.. Accesul la educaţie rămâne şi în continuare o problemă. Există discrepanţe privind accesul la educaţie între zonele rurale şi cele urbane, între reprezentanţii diferitor etnii (romii continuă să fie dezavantajaţi) şi familiile vulnerabile. Rata şomajului este mai mare în rândul tinerilor comparativ cu populaţia generală. Problemele financiare din ţară au dus la o mărire a ratei şomajului, în special printre băieţii din zonele rurale. Majoritatea tinerilor nu sânt satisfăcuţi de oportunităţile de angajare oferite de piaţa muncii din Moldova. Cel mai important factor în alegerea unui loc de muncă este salariul şi oamenii sânt gata să se recalifice pentru a obţine o remunerare mai bună. Antreprenorialul continuă să rămână o opţiune mai puţin considerată, cu toate că tinerii şi-ar dori să se angajeze în acest sector. Rezultatele cercetărilor au permis formularea următoarelor concluzii şi recomandări: segregarea ocupaţionala rămâne un fenomen foarte prezent, iar neocuparea are un impact negativ pentru tineri, fiind asociata cu niveluri mai crescute de sărăcie, dependenta economica fata de membrii familiei.