Rezultatele prezentate se referă la studiul direcțiilor de reglare a pieței muncii în condițiile reducerii populației și îmbătrânirii demografice. Republica Moldova parcurge o perioadă de tranziție demografică, cu efecte semnificative pe termen lung. Din cauza unei rate scăzute a fertilității și emigrării intense, distribuția pe vârste a populației s-a transformat dintr-o piramidă stabilă acum treizeci de ani într-un pom de crăciun puternic comprimat în prezent. O trăsătură principală a societății moldovenești este migrarea intensă a populației apte de muncă în alte țări, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung sau chiar pentru totdeauna. Scopul cercetărilor constă în analiza principalelor direcții de reglare a pieței muncii în condițiile reducerii populației și îmbătrânirii demografice. În vederea atingerii scopului stabilit au fost determinate următoarele sarcini: cercetarea aspectelor metodologie în domeniul populației; studiul structurii economice a sistemului demografic; analiza dividendului demografic al Republicii Moldova; relevarea direcțiilor de perfecționare a politicii demografice a Republicii Moldova în condiţiile exodului masiv al populației; aprecierea securitizații demografice din perspectiva sănătății populației. Cercetările au fost realizate în departamentului „Economie, marketing și științe socio-umane”. Suportul informațional al lucrării îl constituie actele legislative şi normative ale Republicii Moldova în domeniul securității demografice, ocupării forţei de muncă; datele furnizate de Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, Biroul Naţional de Statistică, Agenția de Ocupare a Forței de Muncă, informații preluate din Internet, informații rezultate din observații proprii. Pentru realizarea tezei şi elucidarea amplă a temei au fost prelucrate date cu ajutorul metodelor matematice şi statistice, folosindu-se următoarele procedee: diviziunea şi descompunerea rezultatelor obținute, metoda grupărilor În baza rezultatelor obținute s-a constatat că Republica Moldova se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii și declin a numărului populației, situându-se în top trei țări din lume care înregistrează acest fenomen. Printre cauzele de bază sunt emigrarea, în special a tinerilor și persoanelor de vârstă reproductivă, fertilitatea scăzută, speranța de viață joasă și îmbătrânirea populației. Sub aspectul îmbătrânirii populației, sunt necesare măsuri de suport pentru retenția persoanelor pensionate pe piața muncii și promovarea învățării pe tot parcursul vieții. Aceasta contribuie atât la prevenirea vulnerabilității vârstnicilor, cât și la creșterea speranței de viață a acestora. Sub aspectul fertilității, țări precum Franța și Suedia, care au printre cele mai înalte rate de fertilitate din Europa, au pus accent pe politici familiale orientate spre menținerea echilibrului dintre dorința cuplurilor de a avea copii și de a fi integrați pe piața muncii. Aceasta înseamnă disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copilului, plătite din bugetul public, concediu maternal flexibil, facilitarea revenirii pe piața muncii a femeilor din concediul de maternitate, implicarea bărbaților în creșterea copilului. Astfel, putem concluziona că Republica Moldova nu este singura țară care trece prin această situație demografică. Multe țări din Europa, inclusiv cele cu nivel ridicat de dezvoltare, se confruntă cu aceleași provocări. Experiențele altor țări demonstrează că schimbările demografice pot fi utilizate drept oportunitate pentru creșterea economică și dezvoltarea umană, investind în capitalul uman. Acțiunile și măsurile de politici în domeniul demografic trebuie țintite pe calitatea vieții oamenilor, și nu pe numărul acestora.