Investigarea locului faptei în cazul infracțiunilor de corupție poate avea loc cu prilejul constatării infracțiunii flagrante, activitate plasată de regulă în debutul cercetărilor sau într-un alt moment al urmăririi penale. O caracteristică importantă a infracţiunilor de corupţie constă în caracterul ocult al săvîrşirii acestora, determinat de interesul comun al funcţionarului public corupt, dar şi al persoanei care îl corupe, ca faptele acestora să nu ajungă la cunoştinţa organelor judiciare. Ca activităţi premergătoare efectuării cercetării locului unei fapte de corupţie sînt necesare stabilirea locului, scopului şi oportunităţii efectuării acesteia, precum şi dacă aceasta va fi inclusă într-un complex de activităţi procedural penale. În funcţie de cele stabilite şi de activităţile concrete care urmează a fi efectuate, procurorul va stabili componenţa echipei de cercetare. Membrii acesteia sînt procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti în diverse domenii, în funcţie de caracteristicile locului faptei şi de specificul săvîrşirii acesteia. Astfel, dacă la locul faptei se află sisteme şi echipamente IT, prezenţa unui specialist informatician este absolut necesară. Un component de bază al echipei este specialistul criminalist, ale cărui cunoştinţe specializate şi-au dovedit eficacitatea în cursul cercetărilor efectuate la locul comiterii unor infracţiuni de corupţie. După constituirea echipei, următorul pas îl constituie obţinerea a cît mai multe informaţii cu privire la persoana, locul şi condiţiile în care se va efectua cercetarea. Avînd în vedere modalităţile specializate de acţiune ale grupurilor criminale care comit acte de corupţie organizată, pentru contracararea acţiunilor acestora este necesară desfăşurarea activităţii de strîngere a informaţiilor în paralel cu efectuarea cercetării propriuzise, astfel încît, prin intermediul cercetării locului faptei, datele obţinute să poată fi verificate şi valorificate în mod imediat. Acţiunea echipei de cercetare a locului faptei trebuie să fie rapidă şi precisă, de aceea este necesară cunoaşterea exactă a adresei locuinţei sau instituţiei vizate, a poziţionării sale geografice, precum şi a căilor şi posibilităţilor de acces. Înainte de începerea deplasării la locul efectuării cercetării, se impune şi stabilirea exactă a modalităţilor de acces în locul respectiv, indiferent dacă acesta constă într-o locuinţă, instituţie sau local public. După sosirea la locul faptei, legitimarea şi prezentarea în mod neechivoc a calităţii şi scopului venirii, prima sarcină a echipei constă în identificarea şi supravegherea persoanelor care fac obiectul activităţii de cercetare – presupuşii autori ai infracţiunii de corupţie şi complicii acestora – precum şi în identificarea şi legitimarea eventualilor martori aflaţi în zonă. Pentru respectarea cerinţelor procedurale este necesar ca toate activităţile de la locul faptei să se desfăşoare în prezenţa martorilor asistenţi. În cursul cercetării locului faptei trebuie evitată distrugerea sau degradarea unor obiecte sau înscrisuri, iar cele care sînt ridicate în vederea cercetărilor trebuie identificate şi descrise cu precizie, făcîndu-se menţiunea expresă că nu au mai fost ridicate alte bunuri sau înscrisuri cu excepţia celor menţionate. În concluzie menționăm că investigarea criminalistică a locului faptei în cazul infracţiunilor de corupţie corespunde cerinţelor generale privind funcţiile, condiţiile, caracteristicile şi regulile generale ale desfăşurării şi materializării rezultatelor oricărei cercetări a locului faptei.