Proprietatea comună în devălmășie este o modalitate a dreptului de proprietate ce se caracterizează prin aceea că acesta aparţine concomitent asupra aceluiaşi bun sau asupra aceleiași mase de bunuri mai multor titulari. În consecinţă, atributele dreptului de proprietate sunt exercitate concomitent de toţi coproprietarii. Există două forme ale proprietăţii comune: proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în devălmăşie. Proprietatea comună în devălmășie se caracterizează prin aceea că un bun nefracționat în materialitatea sa aparţine concomitent soților, fiecare dintre ei având o cotă-parte ideală şi abstractă din dreptul de proprietate asupra acelui bun1. Pe de altă parte, proprietatea comună în devălmăşie se întâlnește atunci când un bun nefracționat în materialitatea sa aparţine mai multor titulari, fără a se cunoaşte cota-parte a fiecăruia din dreptul de proprietate. De subliniat ab initio că această formă a coproprietății este compatibilă numai cu proprietatea privată, are ca titulari persoanele fizice, şi este întâlnită, de regulă, în raporturile de familie. Împărţirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporţional aportului fiecăruia la dobândirea bunului. Până la proba contrară, aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal. Bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sânt proprietatea lor comună în devălmăşie , dacă nu este alt regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun dobândit de soţi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie Bunurile care au aparținut soţilor înainte de încheierea căsătoriei, precum şi donaţia, prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit, sunt proprietatea exclusivă a soțului căruia i-a aparținut sau care le-a dobândit. Bunurile de folosinţă individuală cu excepţia bijuteriilor şi a altor obiecte de lux, sunt bunuri personale .Bunurile sunt comune dacă s-au făcut din mijloacele lor comune investiţii care au sporit simțitor valoarea acestor bunuri. Bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soţilor pot fi împărțite atât la divorţ, cât şi în timpul căsătoriei. Împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează regimul juridic al bunurilor care vor fi dobândite în viitor. Sunt proprietate în devălmăşie bunurile procurate din contul: a) veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din: - activitatea de muncă; - activitatea de întreprinzător; - activitatea intelectuală; b) premiilor, indemnizațiilor şi altor plăţi, cu excepţia celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătăţii etc.); c) altor mijloace comune. Dreptul la proprietate în devălmăşie se extinde şi asupra soțului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor. Bunurile procurate pentru copiii minori (îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite școlare, instrumente muzicale, jucării ) se transmit gratuit soțului împreună cu care locuiesc copiii.