Fluxul migraționist din Orientul Mijlociu reprezintă o provocare pentru Uniunea Europeană, creând disensiuni în cadrul comunității europene. Atacurile de la Paris și Bruxelles, precum și iregularitățile săvârșite de către imigranți în Europa, alimentează neîncrederea și frica cetățenilor europeni cu privire la refugiații din Orientul Mijlociu. Fenomenul migrației internaționale generează prin complexitatea sa o multitudine de provocări la adresa tuturor aspectelor securității. Prezenta lucrare se bazează pe cercetarea dimensiunii sociale a fenomenului migraționist din Orientul Mijlociu spre Uniunea Europeană. Dimensiunea socială a fost cercetată prin intermediul unui studiu comparativ sub aspect cronologic și regional. Datele au fost colectate printr-un sondaj de opinie realizat la distanță de un an, respectiv februarie 2016 și februarie 2017, a câte 100 de respondenți în fiecare an. În februarie 2017 sondajul a fost extins să cuprindă și cetățenii și/sau rezidenții Uniunii Europene de unde s-au colectat 50 de răspunsuri. Profilul respondenților din Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost similar. Preponderent, respondenții erau tineri de până la 30 de ani, cu studii superioare și implicați activ în societate. În februarie 2016, rata tinerilor care au participat la sondaj era cu 20% mai mică, diferență care a influențat rezultatele sondajului din anul curent. Spre deosebire de respondenții chestionați în 2016, participanții la sondajul din 2017 au o atitudine mai pozitivă cu privire la migranți. Dacă anul precedent 45% au declarat că migranții din Orientul Mijlociu le inspiră neîncredere și preferă să îi evite și doar 19% că au o atitudine pozitivă față de aceștia, în februarie 2017, doar 24 la sută au declarat că migranții le inspiră neîncredere și 26% că sunt dispuși să ajute refugiații și solicitanții de azil din Orientul Mijlociu. Discrepanța atestată nu este efectul unei schimbări de atitudine în cadrul populației, ci după cum indică sondajul realizat, este determinată de vârstă respondenţilor. Populația mai înaintată în vârstă, deși la fel ca și tinerii chestionați dispune de studii superioare, este implicată în societate și are acces la diferite surse de informare, este mai reticentă cu privire la migranții din Orientul Mijlociu. Această diferență de atitudine ar indica că tinerii sunt mai deschiși către posibilitatea integrării migranților în societatea europeană şi a statului lor de reşedinţă, însă rezultatele sondajului indică contrariul. În pofida faptului că respondenții tineri chestionați în februarie 2017 se declară ca având o atitudine pozitivă față de migranți, atunci când sunt chestionați cu privire la încadrarea migranților în viața socio-politică și economică a Uniunii Europene și nemijlocit a Republicii Moldova, respondenții manifestă aceeași atitudine ca persoanele chestionate anul trecut. Dintre cei 100 de respondenți chestionați în februarie 2017, 33% au afirmat că nu sunt dispuși să accepte ca migranții să se stabilească în Uniunea Europeană și 61% nu doresc migranți din Orientul Mijlociu în statul lor. Dintre respondenții rezidenți și/sau cetățeni ai Uniunii Europene, 70% s-au declarat dispuși să accepte ca migranții să se stabilească în Uniunea Europeană și 68% sunt dispuși să primească migranții în statul lor de reședință. Sondajele realizate reflectă că atitudinea populației din Republica Moldova cu privire la migranții din Orientul Mijlociu este mai negativă în comparație cu a respondenților stabiliți în Uniunea Europeană care dispun de același statut social și nivel de educație. Diferența de atitudine constituie o urmare a eforturilor întreprinse de Uniunea Europeană pentru a disemina informație ce abordează pozitiv migranții din Orientul Mijlociu și prezența unui număr mai mare de respondenți stabiliți în țările Uniunii care au avut contact direct cu migranții. Studiul relevă că respondenții ce au avut contact direct cu migranții au o atitudine mai favorabilă față de aceștia. În pofida faptului că populația tânără și înalt educată are o atitudine mai pozitivă față de migranți, xenofobismul și extremismul sunt în ascensiune pe continentul european, pentru că respondenții sondajului constituie doar o parte dintre adulții cu drept de vot din Uniunea Europeană și Republica Moldova. În cazul în care printre persoanele bine informate există multiple insecurități cu privire la migranți, celelalte segmente ale populației, precum poate fi anticipat, au o atitudine cu mult mai negativă. În acest mod, aspectul social al securității dictează retorica politică, vectorii de dezvoltare și politica de securitate a statelor europene, riscând să declanșeze conflicte majore între statele Uniunii Europene. Pentru a combate efectele negative pe care atitudinea ostilă a populației le poate genera, se recomandă încadrarea populației în procesul de adoptare a deciziilor prin dezbateri publice și implicarea opoziției în dezvoltarea politicilor migraționiste, astfel încât în acest mod să fie reprezentanți votanții săi și să își asume responsabilitatea, de rând cu guvernarea, cu privire la politica statului. Implicarea opoziției și a populației va permite minimalizarea riscului utilizării insecurităților din societate cu privire la migranți în calitate de factor de influență electoral.