Experienţa ultimilor ani, pe plan national, ne-a demonstrat că ma-nagementul proiectelor deţine primatul printre oportunităţile actuale de dezvoltare personală şi organizaţională. Se afirmă că, treptat, per-formanţele din orice domeniu, inclusiv cel al educaţiei, nu se va mai măsura în funcţie de soliditatea organigramei, ci în funcţie de capaci-tatea de adaptare la proiecte şi de elaborare şi implementare a acestora [1, p.10]. Dar proiectele reprezintă pe lângă o modalitate de supravieţuire a instituţiilor şi modalitatea, prin care se poate obţine competitivitate la nivel micro- şi macroeconomic [2, p. 241]. Proiectele au devenit, astfel, un indicator de calitate în dezvoltarea strategică a unei instituţii, o oportunitate majoră pentru obţinerea de fonduri suplimentare, un factor de promovare a inovaţiilor şi a noutăţilor în instituţie [3, p.7]. Inovaţia cercetării constă în studierea gradului de cunoaştere a managementului proiectelor în raionul Criuleni, cât şi în cadrul unei insti-tuţii de către cadrele didactice, manageri şi elevi. Scopul umărit a con-stat în demonstrarea că elaborarea şi valorificarea proiectelor educa-ţionale sunt o strategie eficientă de dezvoltare instituţională şi o moda-litate prin care instituţia se va adapta contextului în schimbare. Obiec-tivele cercetării se axează pe: parcurgerea analitică a conceptelor teo-retice de bază în managementul proiectelor, incluzând diferite abordări existente în literatura de specialitate; valorificarea teoriei analizate printr-un studiu empiric privind managementul proiectelor educaţiona-le în calitate de strategie instituţională etc. În literatura de specialitate, există o multitudine de abordări cu privire la tipologia proiectelor, însă în elaborarea unui proiect educaţional se cere de a respecta unele com-ponente, care alcătuiesc ciclul de viaţă al proiectelor. În raionul Criuleni se implementează proiecte de intervenţie, pre-cum: Proiectul ,,Consolidarea capacităţilor consiliilor de elevi”, Cam-pania de comunicare ,,Tinerii Ambasadori Europeni”, Amenajarea dendro-floristică a teritoriului adiacent LT Oniţcani, Programul Naţio-nal Novateca. Gradul de implicare în proiecte educaţionale nu este la nivel înalt în toate instituţiile, precum şi nivelul de cunoaştere a scrie-rii proiectelor de către cadrele didactice şi elevi lasă de dorit. Acest lucru l-am constatat în instituţia publică Gimnaziul Corjova, raionul Criuleni, prin aplicarea unui chestionar elaborat în acest sens. Lotul experimental, fiind compus din 36 de persoane (cadre didactice, elevi – (cl.VIII-a, IX-a). Prelucrând răspunsurile obţinute la it. 2, unde tre-buiau să răspundă dacă instituţia a gestionat proiectul finanţat din fon-duri extrabugetare, am primit următoarele date: cadrele didactice şi manageriale: 5 răspunsuri ,,da” şi 11 ,,nu”, iar elevii – 20 de răspunsu-ri ,,nu”. Rezultă, cât şi din răspunsurile primite la it. 6, că administra-ţia instituţiei date nu se implică activ în proiecte educaţionale. Dacă au depus proiecte pentru finanţare din surse externe, doar 3 respondenţi au răspuns pozitiv, unul a răspuns ”nu”, iar ceilalţi nu au răspuns ,,deloc”. Răspunsurile obţinute la it. 9, 10 ce ţine de cunoaşterea do-meniului de către elevi/cadrele didactice ne demonstrează că doar o foarte mică parte din beneficiarii instituţiei se implică în proiecte. Remarcăm că niciun cadru didactic nu posedă cunoştinţe profunde în domeniul proiectelor de intervenţie, pe când în rândul elevilor avem trei persoane. În schimb, este îmbucurător că cei chestionaţi, fiind întrebaţi dacă vor să participe la ateliere de formare în domeniul mana-gementului proiectelor, 11 cadre didactice şi 19 elevi au răspuns ,,da”, astfel au participat la câte 4 ateliere de instruire, elaborate conform cadrului ERRE, iar finalitatea atinsă au fost 2 proiecte educaţionale elaborate. Rezultatele arată astfel: Itemul 9 Itemul 10 Pentru viitor, recomandăm managerilor dezvoltarea unui manage-ment al carierei sau lansarea unui traseu profesional suportiv pentru cei care lucrează în proiecte. Concluzionând, putem afirma că cadrele didactice şi elevii sunt deschişi spre a învăţa, spre a se autodezvolta, înţeleg avantajele, în pe-rioada actuală a managementului proiectelor, care permite prin identi-ficarea oportunităţilor existente integrarea schimbărilor organizaţionale şi personale în proiecte, asigurând un nivel ridicat de dezvoltare într-o societate