Rezultatele prezentate se referă la analiza multiplelor aspecte ale migrației și identificarea ei în calitate de factor activator al dezvoltării locale. Scopul cercetărilor constă în aprecierea esenței migrației, a tipurile ei și a influenței acesteia asupra dezvoltării locale.. Pentru realizarea scopului propus au fost înaintate următoarele obiective: evidențierea factorilor și a indicatorilor migrației; expunerea teorii clasice și moderne cu privire la migrațiune; analiza evoluției proceselor migratorii în Republica Moldova; aprecierea impactul migrației asupra creșterii economice și a dezvoltării sociale; stabilirea contribuției migranților la dezvoltarea locală; aprecierea nivelului de implicare a administrației publice gestiunea procesului de migrație. Cercetările au fost realizate în cadrul catedrei Economie Generală în baza datelor BNS, rapoartelor elaborate de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. La baza cercetării au stat metode științifice de cercetare ca: inducția, deducția, metoda monografică, metoda istorică, metoda logică, metoda abstracției științifice, analiza, sinteza, inclusiv analiza comparativă; prezentarea grafică și tabelară a materialelor cercetării. În baza rezultatelor obținute s-a constatat că pe parcursul secolului al XX-lea, fluxurile migraţioniste internaţionale au cunoscut o vădită activizare şi extindere. Imigraţia a devenit un fenomen capabil să contribuie la soluţionarea problemelor demogafice şi economice, dar şi să provoace instabilitate socială, iar în viziunea unei părţi a populaţiei, să fie până şi o ameninţare pentru securitatea personală. În acest context, a fost necesară o astfel de abordare a reglementării politicii migraţioniste, care ar echilibra interesele părţilor implicate în procesele migraţioniste. În prezent, la nivelul UE, abordarea respectivă este una oficială, stând la baza reglementării migraţiei, deşi, la nivel de partide, fracţiuni parlamentare, autorităţi locale din ţările membre, se poartă discuţii aprinse, iar atitudinea faţă de imigraţie, dimensiunile şi impactul acestui proces nu este univocă, uneori, – chiar diametral opusă, de la acceptare la ignorare şi respingere totală. Epoca contemporană poate fi numită cu certitudine o epocă a migrației. În ultimii ani, migrația internațională a înregistrat o amploare fără precedent. La nivel mondial, aceasta ajunge la peste 232 de milioane de persoane sau 3% din populația lumii, iar 740 de milioane de persoane sunt considerate migranți interni. Fenomenul migrator este caracteristic, practic, oricărui stat. Migrația a devenit o trăsătură definitorie a economiei globale moderne, iar principalii factori care stau la baza extinderii acesteia sunt chiar procesele de globalizare, progresul tehnic, noua ordine economică etc. Importanța migrației contemporane este legată nu numai de numărul celor care migrează, ci și de faptul că fenomenul migrator a devenit unul global și îmbracă forme tot mai diverse. Și pentru Republica Moldova în ultimul deceniu fenomenul migrator, în special migrația de muncă, este o componentă definitorie a dezvoltării economice și a existenței umane. Cu toate că datele oficiale estimează migrația de muncă la un nivel de 330–340 mii de persoane, sau circa 30% din potențialul uman al țării, numeroase studii arată că amploarea fenomenului este mult mai mare, iar impactul ei asupra situației sociale și economice din țară este unul semnificativ. Rezultatele cercetărilor au permis formularea următoarelor concluzii şi recomandări: Fenomenul migrator a devenit și pentru Republica Moldova o caracteristică a existenței umane. În ultimii ani amploarea migrației, în special a celei de muncă, se estimează la circa 30% din potențialul uman al țării, impactul asupra situației sociale și economice din țară fiind unul semnificativ. Într-adevăr, migrația de muncă a ajuns un factor important în combaterea sărăciei și în creșterea bunăstării populației din Republica Moldova.