Educația acvatică îi oferă copilului posibilitatea de a obține nenumărate beneficii psihoafective. Printre acestea, cele mai importante sunt: un grad crescut de încredere în sine și în mediul în care trăiește, initiațivă, gust pentru explorare și descoperire, o mai mare asumare a riscului. Toate acestea formează autonomia, care îi va modela personalitatea. În acest fel, copilul și mediul acvatic sunt într-o constantă interacțiune și evoluție, concept modern al utilizării mediului în valorizarea acțiunii întreprinse de copil. Copilul este determinat să-și creeze propriile experiențe, să facă propriile greșeli, să evolueze. Potrivit specialiștilor, copiii care practică înotul sunt mult mai sociabili și mai puțin timizi decât cei care nu au făcut acest tip de sport. Conform protocolului de lecție, o ședință de educație acvatică pentru această categorie de vârsta poate dura maxim 45 de minute, în funcție de disponibilitatea copilului. Copiii care practică mult timp acest sport au o atenție mai bună și o putere de concentrare mai mare, deoarece înotul contribuie la dezvoltarea creierului și îmbunătățește funcțiile de coordonare și echilibru ale cerebelului. Ca orice formă de educaţie fizică, educaţia acvatică ajută la întărirea organismului şi menţinerea unei stări de bine. Exerciţiile de relaxare şi stimulare combinate cu apa caldă din bazin sporesc apetitul şi somnul, ce au un efect pozitiv în dezvoltarea armonioasă a copilului. De asemenea, în apă, copilul poate exersa mai multe grupe musculare decât pe uscat, datorită faptului că este mai puţin restricţionat de gravitaţie. Apa reprezintă o sursă de exprimare a potențialului, iar educația acvatică este o activitate ce garantează drepturile copiilor, respectul pentru propriul ritm de dezvoltare, pentru nevoile, pentru starea de bine a acestora. Tentativele de a stăpâni acest mediu îl ajută să descopere, să acționeze asupra mediului, dar să și primească acțiunea acestuia asupra propriului corp, conducându-l spre cunoașterea de sine. În anul 2013, centrul Micii Campioni a realizat un studiu statistic pe un lot de 80 de copii, folosind baterii de teste psihologice (testul Raven, testul personalității, Testul Arborelui) și chestionare adresate atât copiilor, cât și părinților. Studiul a demonstrat un nivel intelectual, emoțional, relațional crescut, dar și nivelul stimei de sine ridicat. Diferențele au constat în perioada și frecvența cu care au practicat programul de educație acvatică, fără diferențe între sexe. Apa prilejuiește o creștere emoțională, înfruntarea unor temeri, acceptarea și depășirea lor și, în final, o mai mare bogăție în repertoriul afectiv al persoanei. Temerile în apă pot fi de sufocare (teamă de adâncime), de cădere (de ex., teama de pierdere a sprijinului plantar, de a introduce capul în apă), de eșec, de necunoscut etc. După identificarea temerii, instructorul va respecta ritmul de adaptare și personalitatea copilului și, cu multă răbdare, îi propunem foarte multe situații ludice, îi lăsăm timp pentru acceptarea fiecărui exercițiu și îi oferim sprijin permanent prin obiecte ajutătoare și prin întinderea mâinilor deschise, la suprafața apei, cu palmele spre cer. Copilul este ghidat și încurajat, toată activitatea i se propune sub forma jocului, nu îi impunem nimic. Prin joc, copilul va învăța mișcările, prin joc va imita ce vede la alți copii sau profesor, prin joc se creează atmosfera de destindere, de încredere și siguranță de care are nevoie. În joc, copilul poate să greșească și să o ia de la capăt, până când însușește corect sarcina respectivă. În concluzie, putem afirma că înotul este o activitate potrivită pentru majoritatea copiilor. Medicii specialiști recomandă ca înotul să fie practicat încă de la vârsta de 4-5 ani, vârsta la care copilul poate să-și coordoneze mișcările și să învețe să înoate corect.
Evaluarea copiilor se face periodic prin întocmirea fișelor de observație psihomotrice, în care sînt menționate achizițiile pe mai multe planuri: motrice și psihoafectiv.

Aquatic education gives the child the opportunity to obtain countless psycho-emotional benefits. Among them, the most important are: an increased degree of self-confidence and the environment in which he/she lives, initiative, taste for exploration and discovery, greater risk-taking. All this forms the autonomy that will shape his personality. In this way, the child and the aquatic environment are in a constant interaction and evolution, a modern concept of the use of the environment in enhancing the action taken by the child. The child is determined to create his own experiences, to make his own mistakes, to evolve. According to the specialists, children who practice swimming are much more sociable and less shy than those who have not practiced this type of sport. According to the lesson protocol, an aquatic education session for this age category can last up to 45 minutes, depending on the availability of the child. Children who practice this sport for a long time have better attention and greater concentration power, because swimming contributes to brain development and improves the coordination and balance functions of the brain. Like any form of physical education, aquatic education helps to strengthen the body and maintain a well-being. Relaxation and stimulation exercises combined with warm water in the pool increase appetite and sleep, which have a positive effect on the child's harmonious development. Also, in water, the child can exercise more muscle groups than on the ground, because it is less restricted by gravity. Water is a source of potential expression, and aquatic education is an activity that guarantees the rights of children in the water, respect for their own pace of development, for their needs, for their well-being. Attempts to master this environment help him discover, act on the environment, but also receive his action on his own body, leading him to self-knowledge. In 2013, the center of the Little Champion carried out a statistical study on a batch of 80 children, using batteries of psychological tests (Raven test, personality test, Tree test) and questionnaires addressed to both children and parents. The study showed an increased level of intellectual, emotional, relational as well as high self-esteem. The differences consisted in the period and frequency with which they practiced the aquatic education program, without gender differences. Water gives rise to emotional growth, confronting fears, accepting and overcoming them and, finally, greater wealth in the person's emotional repertoire. Fears in water can be choking (fear of depth), falling (eg fear of losing plantar support, putting one's head in water), failure, unknown, etc. After identifying the fear, the instructor will respect the pace of adaptation and the personality of the child and, with great patience, we propose many playful situations, we leave time for him to accept each exercise and offer him permanent support through helping objects and by keeping his hands open, on the surface of the water, with palms towards the sky. The child is guided and encouraged, all the activity is proposed in the form of the game, we do not impose anything on it. Through the game, the child will learn the movements, through the game he will imitate what he sees to other children or the teacher, through the game the atmosphere of relaxation, confidence and safety occur. In the game, the child may make mistakes and take it from the end, until he properly acquires its task. In conclusion, we can say that swimming is a suitable activity for most children. Specialists recommend that swimming be practiced from the age of 4-5 years, the age at which the child can coordinate his movements and learn to swim properly.
The evaluation of the children is done periodically by drawing up the psychomotor observation sheets, in which the acquisitions are mentioned on several levels: motor and psycho-affective.