În lucrarea de față am publicat rezultatele cercetării în domeniul exproprierii și anume particularităților evaluării terenurilor agricole în scopul exproprierii pentru cauza de utilitate publică. Cercetările au fost efectuate în cadrul catedrei “Geodezie și Cadastru”. Metodele de cercetare aplicate sunt: metoda comparativă și metoda analitică. Exproprierea reprezintă trecerea forțată în proprietatea publică prin hotărîre judecătorească a unor imobile aflate în proprietatea privată cu o dreaptă și prealabilă despăgubire, pentru cauza de utilitate publică. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică poate fi efectuată doar după efectuarea unei cercetări prealabile şi numai în cazul în care sunt respectate toate condiţiile pentru expropriere în baza unui act care constată folosul public şi numai după o despăgubire cinstită şi prealabilă. Procedura exproprierii cuprinde două mari etape: etapa administrative şi etapa judiciară. Etapa administrativă cuprinde: declararea utilităţii publice şi măsurile premergătoare exproprierii, iar etapa judiciară, exproprierea propriu – zise şi stabilirea despăgubirilor. Una dintre condițiile esențiale ale exproprierii este reprezentată de existența unei drepte și prealabile despăgubiri. Acest principiu este consacrat de Constituția RM, de Codul civil și evident de către Legea nr.488 din 08.07.1999, precum și de reglementările internaționale referitoare la expropriere. Despăgubirea reprezintă o compensație pentru pierderea suferită de proprietar or, eventual de ceilalți titulari de drepturi reale, ca urmare a pierderii dreptului de proprietate sau a altui drept real principal asupra bunului obiect al exproprierii. În conformitate cu punctul 10, lit.b) a Hotărîrii Guvernului despre aprobarea Regulamentului provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile № 958 din 04.08.2003, pentru evaluarea terenurilor agricole, se utilizează metoda analizei comparative a vînzărilor şi metoda veniturilor. Metoda analizei comparative a vînzărilor presupune estimarea valorii de piaţă a bunului imobil în baza analizei comparative a bunurilor imobile similare obiectului evaluării care au fost vîndute recent şi ajustării preţurilor de vînzare pentru diferenţele între aceste bunuri şi obiectul evaluării. În conformitate cu prevederile art.6, pct. (1), lit. a) al Legii cu privire la activitatea de evaluare № 989-XV din 18.04.2002, metoda analizei comparative a vânzărilor este metoda care se bazează pe estimarea valorii obiectului prin compararea lui cu alte obiecte similare, vîndute sau propuse spre vînzare. În conformitate cu Legea cu privire la activitatea de evaluare № 989-XV din 18.04.2002 și Hotărîrii Guvernului despre aprobarea Regulamentului provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile № 958 din 04.08.2003 pentru aplicarea metodei analizei comparative a vînzărilor este necesar de folosit minim trei bunuri imobile similar care sunt vîndute sau propuse spre vînzare. În conformitate cu art. 15, alin.5 al Legii nr. 488 din 08.07.1999, exproprierii pentru cauză de utilitate publică, pentru evaluarea terenurilor agricole, se calculează prețul normativ al terenurilor conform Anexei la Legea nr. 1308 din 25.07.1997, privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Metoda veniturilor presupune estimarea valorii bunului imobil în baza venitului operaţional net ce poate fi generat de acest bun în viitor. Aplicarea metodei veniturilor se efectuează în două etape: 1) prognozarea veniturilor viitoare; 2) determinarea valorii prezente a veniturilor viitoare; Veniturile viitoare pot proveni din următoarele surse: a) plata de arendă colectată în urma dării în arendă a bunului imobil; b) veniturile din exploatarea comercială a bunului imobil. În cazul metodei venitului ea poate fi aplicată, doar dacă bunul imobil litigios generează venit, dar dacă terenul agricol în momentul procedurii de expropriere nu aduce venit, va fi utilizată metoda analizei comparative a vînzărilor și metoda prețului normativ. Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă se va calcula în funcţie de fertilitatea medie a solului stabilită pentru oraşul, satul (comuna) respectiv(ă) sau, la cererea proprietarului, în funcţie de fertilitatea solului stabilită pentru terenul respectiv. Metoda respectivă se utilizează în cazurile în care cuantumul despăgubirii este mai mic decît preţul normativ stabilit în baza tarifelor prevăzute de legislaţie. Din anul 2008 pînă în anul 2012 în Republica Moldova , lucrările de utilitate publică au fost inițiate în cadrul a șase proiecte mari, trei în interes național și trei în interes local: În interes național: 1) Portul Internațional Liber Giurgiulești 2) Linia de cale ferată Cahul-Giurgiulești 3) Lucrări de reabilitare și extindere a unor drumuri naționale M2 În interes local: 1) Reamplasarea localității Cotul Morii 2) Construcția caselor de locuit pentru sinistrații din Nemțeni 3) Construcția caselor de locuit pentru sinistrații din Obileni Conform informațiilor publicate de Agenția Relații Funciare și Cadastru nici o lucrare nu a fost finalizată. Având în vedere evoluția sistemului actual a procedurii exproprierii și reieșind din faptul că nici o procedură nu a fost finalizată, concluzionez: nu ansamblu de norme este cel care împiedică buna desfășurare a procedurii exproprierii, ci disfuncționalitățile prezente la nivelul administrației publice, incapacitatea autorităților centrale de a negocia trecerea terenurilor din proprietatea privată în proprietatea publică, prin efectul exproprierii și lipsa de voință managerială în ideia dezvoltării țării. Recunosc că titularii de sectoare de terenuri private speculază pe marginea exproprierii crezînd vor pune mîna pe un “boț de aur” și în orice mod caută mecanisme de a forța pe un preț mult mai mare, blocând direct sau indirect în dezvoltarea unui raion sau chiar a țării. Consider că problema exproprierii terenurilor astăzi se datorează în mare parte din cauza că o dată cu declararea independenții Republicii Moldova și până la trecerea terenurilor în circuitul civil autoritățile urmau să aprobe un plan de dezvoltare și modernizare a țării, regasindu-se acolo și sectoarele ce nu urmau a fi supuse privatizării. Întrucît acest proces de trecere a terenurilor din proprietatea de stat în cea privată în mare parte a fost finalizată și la mai bine de 26 ani de la programul de privatizare observăm o tendință adversa prin trecerii în proprietatea de stat prin procedura de expropriere. În prezent, dar si –n viitor acest efect advers va spori întrucât modernizarea țării va fi prioritară ,iar în lipsa terenurilor, autoritățile vor apela la acest mecanism legal în mod sporit.