Introducere. Riscul asociat radiaţiilor ionizante impune studierea permanentă a efectelor medico-biologice tardive. Perioada de 15-20 de ani după accidentul nuclear de la Cernobîl (ANC) poate fi considerată latentă în ceea ce priveşte posibilitatea dezvoltării tumorilor maligne somatice, după care urmează sporirea frecvenţei acestora, ceea ce se constată în toate ţările din regiune, inclusiv în Republica Moldova. Scopul cercetărilor a constat în studierea incidenţei nozologiilor de cancer în Republica Moldova, în relaţie cu factorii de risc, asociaţi radiaţiilor ionizante. Material şi metode de cercetare. Ca material de studiu au servit datele statistice ale morbidităţii prin cancere pentru fiecare teritoriu administrativ, înregistrate în perioada aa.2010-2014 în Registrul Institutului Oncologic al Republicii Moldova. Prelucrarea statistică a datelor s-a efectuat prin calcularea indicelui extensiv şi a celui intensiv al adresării primare (incidenţa la 100 mii locuitori). Datele au fost prelucrate statistic, utilizând programele computerizate Microsoft Excel şi Statistica-7. Rezultate. Rezultatele denotă că în perioada anilor 2010-2014 s-a manifestat tendinţă de creştere lentă, dar continuă a incidenţei tipurilor de cancer, luate în studiu: cancerul glandei tiroide, bronhopulmonar, tractului digestiv, ficatului, glandei mamare, colului uterin şi hemoblastozele. Datele relevă că mai frecvente au fost cazurile de cancer bronhopulmonar şi mamar. Cea mai sporită incidenţă a cancerului bronhopulmonar a fost înregistrată în Zona de Nord, unde în rezultatul ANC a fost stabilită poluarea radioactivă semnificativă a teritoriului. Totodată, studiul recent din cadrul CNSP a depistat concentraţii mari ale Radonului în solurile din această zonă. Cea mai sporită incidenţă a cancerului glandei tiroide a fost înregistrată în Zona de Centru, ceea ce vorbeşte despre geneza polifactorială a declanşării maladiei. O diferenţiere esenţială s-a observat în incidenţa tipurilor de cancer în funcţie de an şi zonă administrativă. Aceasta poate fi explicat prin faptul că, probabil, în dezvoltarea maladiilor oncologice interacţiunea multitudinii de factori prezintă un rol important. Concluzii. Pentru prima dată s-a efectuat analizarea impactului factorului radiaţional în declanşarea maladiilor oncologice în funcţie de an şi teritoriu administrativ. Analizarea rezultatelor în baza programelor computerizate indică asupra rolului interacţiunii mai multor factori, inclusiv al radiaţiilor ionizante în afectarea celulelor la nivelul ADN-lui, care ulterior generează maladii oncologice.