Scopul studiului este sistematizarea tehniciilor de realizare a hepaticojejunoanastomozelor (HJA) în stricturile biliare postoperatorii. Material și metode: Studiul efectuat pe un lot de 203 pacienți cu stricturi postoperatorii a căilor biliare. Majoritate pacienților (95%) au prezentat leziuni biliare majore, clasele D-E după Strasberg. Rezolvarea cazurilor a fost în raport direct cu nivelul localizării stricturii, gradului de fibroză locală. Pentru stricturile de tip I-6(3%) cazuri am realizat coledocojejunostomii termino-laterale cu ansă Roux. În cele tip II -92(45,3%) cazuri, s-a efectuat HJA pe ansă Roux. În 90(44,3%) observații de tip III - HJA prelungită pe canalul hepatic stâng și cu drenarea ambelor canale hepatice. În cele de tip IV 15(7,4%) cazuri – bihepaticojejunostomie după o preparare a ambelor canale din hilul hepatic și drenarea ambelor canale hepatice. Rezultate: Robustețea și etanșeitatea HJA este garanția succesului. Preferăm stomie termino-laterală. Tehnica de sutură a evoluat de la cea obişnuită în două straturi (mătasă 3/0), la sutura atraumatică separată 4/0 într-un singur plan. Firele s-au trecut de la ansă la ductul biliar pentru transa posterioară, extramucos pentru jejun și total pentru polul biliar. În acest moment un rezultat promițător ne prezintă sutura 6/0 realizată în continuu cu elemente de tehnică microchirurgicală. Ultima tehnică permite protejarea devascularizării excesive a bontului biliar și o ajustare ideală a mucoaselor în cazul stricturilor înalte de tip III și IV. Concluzii: Punctele de vedere prezentate în acest material evidențiază potențialul inovator al tehnologiilor de formare a HJA în baza suturilor moderne și principiilor noi de sutură.

The aim of study is the systematization of techniques used for hepaticojejunal anastomosis (HJA) in postoperative biliary strictures. Materials and methods: A retrospective study was carried out on a lot of 203 patients with postoperative strictures of the biliary ducts. Most of the patients (95%) presented major biliary lesions, D-E class after Strasberg. The solution was chosen according to the localization level, the degree of local fibrosis. For type I – 6(3%) strictures – termino-lateral choledochojejunostomy with Roux loop. For type II -92(45,3%) cases, HJA with Roux loop was performed. In 90(44,3%) observations of type III, HJA with drainage of both hepatic ducts was performed. The type IV 15(7,4%) cases were solved by bihepaticojejunostomy with drainage of both hepatic ducts. Results: The robustness and tightness of HJA are the guarantee of success. We prefer a termino-lateral stoma. The suture technique varies from the ordinary one in 2 layers (silk 3/0) to a separate atraumatic suture 4/0 in a single layer. The threads were passed from the loop to the bile duct for the posterior trance, extramucosaly for jejunum and total for the bile pole. The continuous suture 6/0 with elements of microsurgical technique presents promising results now. The last technique is able to protect from excessive devascularization of the bile duct stump and ideal adjustment of mucosal layers. Conclusions: The views presented in this paper highlight the innovative potential of HJA technology based on modern suturesand new principles of suture.