Conflictele militare de la sfârșitul secolului XX – începutul secolului XXI ne demonstrează faptul că asistăm la declanșarea unei noi faze în organizarea și desfășurarea acțiunilor militare. Necătând la faptul că rolul decisiv în nimicirea inamicului este realizat de loviturile masive cu rachetele și atacurile aeriene, întrebuințarea Forțelor Terestre nu și-a pierdut actualitatea. Totodată acțiunile militare în condițiile moderne poartă un caracter local pronunțat, accentul principal fiind pus pe întrebuințarea artileriei, aviației și formațiunilor tactice de arme întrunite. Scopul acestora constă în executarea controlului asupra localităților, resurselor, comunicațiilor și cuprind o combinare a acțiunilor clasice cu cele asimetrice. Accentul este pus pe cucerirea inițiativei în confruntarea informațională și mobilitatea acțiunilor.

The military conflicts from the end of the 20th century - the beginning of the 21st century show us that we are witnessing the beginning of a new phase in the organization and development of military actions. Despite the fact that the decisive role in destroying the enemy is achieved by massive rocket strikes and air attacks, the use of Land Forces has not lost its relevance. At the same time, the military actions in the modern conditions have a pronounced local character, the main emphasis being placed on the use of artillery, aviation and tactical formations of combined arms. Their aim is to control the localities, resources, communications and includes a combination of classical and asymmetric actions. The emphasis is on winning the initiative in the informational confrontation and mobility of actions.