Opiniile privind relaţia regionalism – globalizare sunt diferite, mai ales atunci când se ajunge la puncte de vedere exprimate individual de specialişti sau politicieni. Opiniile exprimate pot împărţi pe aceia care le promovează în trei categorii: regionalişti, globalişti şi promotori ai unei opinii de echilibru. Partizanii aranjamentelor regionale sau regionaliştii consideră că acesta împinge ţările membre şi întreaga lume spre un comerţ mai liber. La rândul lor, partizanii globalismului sau globaliştii, consideră că aranjamentele sunt o piedică în calea liberalizării adevărate şi fragmentează sistemul comercial global. Promotorii unor opinii de echilibru pornesc de la considerentul că ambele fenomene au coexistat cu părţile lor pozitive şi negative într-o economie mondială tot mai globală. În momentul de faţă, ţinând seama de efectele negative ale globalizării, fără a ignora pe cele pozitive, regionalismul corespunde cel mai bine intereselor ţărilor în curs de dezvoltare. Economiile naţionale mici, sau mai puţin dezvoltate şi chiar cele puternice sau mari, pentru a gestiona mai bine efectele negative ale globalizării îşi vor creşte artificial forţa prin participarea la grupări regionale. Gruparea regională va putea face faţă mai bine presiunilor concurenţiale şi va putea gestiona mai bine efectele globalizării. Regionalizarea devine astfel o formă de reacţie la globalizare.