Dezvoltarea economiei moderne este determinată de o serie de provocări si oportunități ce pot și trebuie să fie valorificate. În această ordine de idei, putem să evidențiem limitele dezvoltării liniare caracterizată de paradigma – resurse, producere, deșeuri. Costurile explicite, dar mai ales implicite ce se manifestă prin creșterea temperaturii globale, reducerea diversității biosferei, înrăutățirea situației ecologice nu mai poate fi neglijat. Dezechilibrele majore pot ajunge la un punct critic, fapt ce ar genera schimbări ireversibile, ce pot pune în pericol înseși existența umanității. Astfel, prin urmare, trecerea de la economia liniară la cea circulară este un deziderat ce trebuie de conceptualizat și realizat la nivel global. Economia circulară este un model complex, ce necesită o restructurare economico-socială a societății. Aceasta include mai multe dimensiuni, aspecte, de la cele mai simple, cum ar fi- reducerea deșeurilor, consumul judicios al resurselor, logistică robustă, până la un redesign al produsului, astfel încât să fie utilizate acele resurse materiale ce ar fi incluse în perspectiva reciclării și (sau) utilizării sustenabile. Este necesară închiderea buclei ,,producere-consum-deșeuri”, astfel ca impactul socioeconomic al dezvoltării societății sa fie conforme ecosistemei pământului și asigurată perspectiva unei dezvoltări calitative, incluzive. Implementarea economiei circulare este dificilă și include mai multe etape. Pentru realizarea acesteia este necesară conștientizarea atât de către elitele naționale, dar si de către segmente mari sociale. În aceasta lucrare au fost examinate viziunile tinerilor asupra economiei circulare – perceperea lor, sursele de informare, soluții, beneficii ș.a. Acest aspect este deosebit de important prin prisma faptului că tinerii sunt cei ce vor implementa tranziția către economia circulară, crearea viitorului sustenabil și pentru alte generații.