Subiectul securităţii naţionale a Republicii Moldova nu poate fi cercetat în mod plenar fără a lua în consideraţie şi problema conflictului transnistrean. La moment speranţele Republicii Moldova, în ceea ce priveşte şansele de soluţionare, sunt legate nemijlocit de Uniunea Europeană. Chestiunea soluţionării conflictului este unul mediatizat şi deseori invocat în cercurile politice şi ştiinţifice din Republica Moldova. Însă, implementarea în practică a proiectelor teoretice de reglementare este extrem de dificilă. Articolul de faţă reprezintă o contribuţie distinctă la eforturile cu privire la identificarea mecanismelor şi procedurilor probabile de încetare reciproc avantajoasă. Particularitatea articolului se manifestă prin originalitatea cercetării sociologice efectuate şi ce se situează la baza acestuia. Este vorba de intervievarea unui număr de 25 de experţi în domeniul problemelor de actualitate politică din Republica Moldova, reprezentanţi a diferitori medii: academice, mass-media, sectorul asociativ. Eşantionul este unul reprezentativ pentru societatea civilă moldovenească. Printre subiectele pro puse aprecierii se numără cele legate de: mecanisme de soluţionarea, consecutivitatea etapelor, caracterul metodelor, trăsăturile conflictului etc. Paralel cu intervievarea ex¬ perţilor, autorii au investigat şi opiniile funcţionarilor de partid, rezultatele respectivei cercetări neconstituind obiect de studiu pentru articolul de faţă. În problemele ce ţin de metodele ce trebuiesc utilizate pentru soluţionarea conflic¬ tului, putem observa o unanimitate orientată spre ideea utilizării negocierilor în calitate de mecanism de realizare a compromisului. În ceea ce priveşte utilizarea mecanismu¬ lui de federalizare în calitate de soluţie a depăşirii crizei, atunci opiniile sunt diferite, fiind prezentă o polarizare suficient de accentuată. De asemenea, o apropiere de poziţii este observabilă şi în cazul aprecierii caracterului (tipului) conflictului. Comparînd cu rezultatele chestionării funcţionarilor de partid se poate menţiona un grad mai mare de polarizare de opinii la reprezentanţii comunităţii de experţi. În concluzie, putem deduce că în partea dreaptă a Nistrului în rîndul societăţii ci¬ vile se observă o diversitate de opinii în ceea ce priveşte mecanismele de soluţionare, însă asupra utilizării metodelor paşnice (şi refuzului violenţei) este prezent un consens practic absolut.