Mihail Kogălniceanu scria că nimic nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic decât istoria. Istoria este, de fapt, temelia unei societăți civilizate. Prin istorie cunoaștem trecutul, înțelegem prezentul și putem aspira la viitor. Începând cu secolul al XIX-lea, se dezvoltă intens știința istorică, apare muzeul național de istorie. În această perioadă de constituire a națiunilor burgheze și de luptă a lor pentru libertatea națională, muzeul național de istorie are nevoie de stat, pentru a se naște și a se dezvolta, iar statul are nevoie de muzeu, pentru a pune în evidență și a argumenta caracteristicile sale identitare. Astăzi, în lume sunt înregistrate zeci de categorii de muzee de istorie, inclusiv locale și regionale. Un muzeu de istorie are o misiune foarte concretă: păstrarea și promovarea memoriei istorice. Iar expoziția permanentă, fiind forma principală și specifică de expresie a muzeului, prin diverse mijloace, comunică informații complexe și promovează memoria istorică. Altfel spus, un muzeu modern de istorie trebuie să aibă o expoziție tematică permanentă și să organizeze regulat expoziții tematice temporare. Organizarea unei expoziții permanente este o construcție dificilă. O expoziție bine făcută depinde de știința organizării și de capacitatea specialistului de a pune în valoare bunul cultural, ideea. După 1991, în mai multe muzee din republică s-au făcut încercări de reorganizare a expozițiilor muzeale, inclusiv la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Dar nu s-a reușit realizarea multor lucruri, pentru multe muzee și în anul 2021 demarajul expozițional stă sub semnul întrebării. Iar una din probleme rămâne a fi istoria contemporană în muzeul modern. Muzeografii din Republica Moldova trebuie să răspundă la mai multe întrebări: Cum trebuie organizată o expoziție permanentă în muzeul local de istorie și etnografie – pe două compartimente de profil sau într-o expoziție unică? Cum poate fi prezentată etnografia ca formă distinctă a identității spirituale la nivel local? Când începe și când se încheie cronologic istoria contemporană? Care sunt reperele istorice absolut necesare în conceperea expoziției permanente? Ce facem când avem serioase carențe de patrimoniu? Cum prezentăm și interpretăm perioada regimului comunist ca element de noutate – cu accente pozitive și negative sau numai negative? Cum să respecți criteriul strict al valorilor într-o expoziție de istorie contemporană? Cum putem evita politizarea excesivă a expoziției permanente? Ce facem cu viața cotidiană? Cum tratăm evenimentele economice, culturale, tehnice, care sunt, de fapt, obiectul unor muzee tematice? Este nevoie și/sau care este rolul materialului complementar de istorie contemporană? Sunt întrebări la care vom încerca să găsim răspunsuri, vom trata situația în ansamblul ei, vom face anumite paranteze în subiectul general, pentru a explica idei și ipoteze, vom veni cu sugestii și propuneri muzeografice concrete, vom aborda problema, ținând cont de dezvoltarea muzeologiei și a istoriei.