Aparate de redare a sunetului. Patefonul în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
423 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-07 14:55
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
069.5:681.844(478) (1)
Muzee. Expoziții permanente (505)
Mecanisme și instrumente de precizie. Mecanică de precizie. Mecanică fină (79)
SM ISO690:2012
CORNETCHI, Aurelia. Aparate de redare a sunetului. Patefonul în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 31, 28-29 octombrie 2021, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2021, Ediția 31, pp. 137-138. ISBN 978-9975-87-875-3 (PDF).
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 31, 2021
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
31, Chisinau, Moldova, 28-29 octombrie 2021

Aparate de redare a sunetului. Patefonul în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei

CZU: 069.5:681.844(478)

Pag. 137-138

Cornetchi Aurelia
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 30 noiembrie 2021


Rezumat

De-a lungul secolelor, s-au produs nenumărate experiențe și încercări izbutite în domeniul proiectării de instrumente de muzică mecanică și de suporturi pentru înregistrare. Inventarea aparatelor de înregistrare și de redare a sunetului a deschis o nouă eră în istoria sonorității, în care sunetul era desprins de sursa care-l producea. Aparatele de muzică mecanică au fost construite pentru a reda muzică, pentru a reproduce sunet, pentru a crea divertisment oamenilor, contribuind la dezvoltarea culturii de masă. Obiectul acestei comunicări este patefonul, prezentându-se lapidar istoria apariției acestui instrument de muzică mecanică și analizându-se aparatele din colecția deținută de Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Din a doua jumătate a anilor 1920, apoi în anii 1930, patefonul a cunoscut o dezvoltare senzațională, devenind – până la mijlocul secolului XX – cel mai comun aparat de ascultat muzică înregistrată pe discuri. El putea fi întâlnit în majoritatea caselor. Firmele producătoare excelau, oferind aparate pentru toate ocaziile: pentru saloane și pentru serate dansante, pentru uz casnic, pentru picnicuri și călătorii pe mare. Au fost produse chiar și micropatefoane, care încăpeau într-un buzunar și care nu erau decât o jucărie pentru adulți, un fel de capriciu. Fondul Știință și Tehnică din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei conține o valoroasă colecție de patefoane, concretizată într-un număr de 15 piese. Acestea își au originea în ateliere din Anglia („The Gramophone Company Ltd.”, „Columbia Graphophone Company Limited”), Japonia („Japan Victor Company Ltd.”) și, mai cu seamă, în diverse întreprinderi din URSS (artelul „Gramofon” din Leningrad, fabricile de patefoane din Moscova, Gatchina, Perm etc.). Intervalul cronologic în care se încadrează aceste aparate de muzică mecanică, păstrate în colecția muzeală, cuprinde anii ’30-’50 ai secolului XX. Remarcăm că unele patefoane din patrimoniul muzeal au o valoare aparte, pe lângă cea istorică și tehnică, care decurge din apartenența lor. Este vorba de aparatele care au aparținut unor personalități importante din istoria și cultura națională. Acestea poartă în sine povești de viață și fapte de istorie adevărată, trăite de proprietarii lor de odinioară.