Tulburarile reziduale in viziunea conceptului continuumului perioadelor de neurodezvoltare
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
209 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-28 14:34
SM ISO690:2012
HADJIU, Svetlana, LACUSTA, Victor, REVENCO, Ninel. Tulburarile reziduale in viziunea conceptului continuumului perioadelor de neurodezvoltare. In: Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania, 2016, nr. 3(22S), pp. 31-33. ISSN 2068-8040.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania
Numărul 3(22S) / 2016 / ISSN 2068-8040

Tulburarile reziduale in viziunea conceptului continuumului perioadelor de neurodezvoltare

Residual abnormalities through the continuum concept of neurodevelopment periods


Pag. 31-33

Hadjiu Svetlana, Lacusta Victor, Revenco Ninel
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 20 noiembrie 2021


Rezumat

Introducere. Impactul lezional al sistemului nervos la naștere se corelează cu severitatea complicațiilor neurologice. Relația dintre complicațiile timpurii și cele tardive ale leziunilor cerebrale perinatale este discutată în multe studii. Însă, datele despre abordarea diagnosticului acestor suferințe în perioada de recuperare sunt controversate. Diagnosticul neurologic al copilului mic este compromis din cauza imaturității sistemului nervos. Conform datelor existente în literatură referitor la procesele de maturizare a structurilor cerebrale există diferite opinii, unele bazate pe analiza funcțiilor sistemului nervos, altele – pe dinamica modifi cărilor structuralanatomice etc. Referitor la tulburările reziduale, există multe probleme nesoluționate, reprezentate de manifestările lor în diferite perioade, care, din punctul de vedere al proceselor de maturizare, au semnifi cație diferită în aspectul volumului și intensității tratamentului aplicat. Scopul studiului. Aprecierea particularităților diagnosticului sindromologic și depistarea timpurie a sechelelor neurologice la copilul cu leziuni cerebrale perinatale în funcție de vârstă. Materiale și metode. Au fost supravegheți 1036 copii cu leziuni cerebrale perinatale cu diferit grad de severitate, repartizați în grupuri în funcție de severitatea leziunii: gradul I – 422 copii, gradul II – 310 și gradul III – 304 copii. Lotul martor a cuprins 334 de copii „practic sănătoși”. Follow-up-ul neurologic a fost efectuat cu ajutorul testului Denver II și examenului complex Amiel-Tison și Gosselin, examene paraclinice: neurosonografi a, imagistică prin rezonanță magnetică cerebrală, electroencefalografi a. Rezultate obținute. Reieșind din scopul și obiectivele propuse, am realizat diagnosticul complex al tulburărilor reziduale ale sistemului nervos central. Am elaborat o viziune nouă referitor la conceptul continuumului tulburărilor reziduale ale sistemului nervos central la copiii cu leziuni cerebrale perinatale hipoxicischemice (nou-născut – 5 ani), prin analiza/diagnosticul manifestărilor clinice în asociere cu perioadele de maturizare a structurilor cerebrale corespunzătoare: (1) Tulburări reziduale ontogenetic relativ-independente: (a) epilepsia, (b) afectarea severă a structurilor cerebrale (lipsa funcției); (2) Tulburări reziduale ontogenetic relativ-dependente: (a) tulburări potențial reziduale (cognitive, atenția, memoria, comportamentul, motricitatea fi nă), (b) tulburări proreziduale (motricitatea grosieră), (c) tulburări reziduale constituite (mersul, înțelegerea verbală, expresia verbală). Conform conceptului, tulburările reziduale ale sistemului nervos central la copiii cu leziuni cerebrale perinatale hipoxicischemice pot fi apreciate/monitorizate în baza anumitor criterii: (1) Criteriul de maturizare; (2) Criteriul rezidual evolutiv; (3) Criteriul de neurodezvoltare; (4) Criteriul intensității dereglărilor; (5) Criteriul de apreciere a efi cienței tratamentului în dinamică (patologie/normă). Aplicarea în practică a conceptului ne-a permis să optimizăm programele individualizate de reabilitare la distanță, să obținem rezultate benefi ce mai promițătoare, în comparație cu tratamentul realizat obișnuit (fără aplicarea criteriilor menționate și aprecierea efi cienței conform indicelui β). Concluzii. Optimizarea diagnosticului și a tratamentului tulburărilor reziduale se poate realiza în baza aplicării concomitente a anumitor criterii (de maturizare, rezidual evolutiv, de neurodezvoltare, al intensității dereglărilor, al efi cienței terapeutice), aprecierea cărora în diferite perioade de dezvoltare pemite evidențierea spectrului de dereglări în aspect ontogenetic (tulburări reziduale ontogenetic relativ-dependente și ontogenetic relativ-independente). Această viziune elaborată de noi aprofundează și lărgește conceptul continuumului perioadelor de neurodezvoltare a copilului și al dereglărilor corespunzătoare. Analiza tulburărilor reziduale conform principiului ontogenetic permite realizarea unei clasifi cări noi conform căreia tulburările reziduale ontogenetic relativ-independente includ: epilepsia și afectarea severă a structurilor cerebrale (lipsa funcției), iar tulburările reziduale ontogenetic relativ-dependente includ: tulburările potențial reziduale (atenția, memoria, comportamentul, motricitatea fi nă), tulburările proreziduale (motricitatea grosieră), tulburările reziduale constituite (mersul, înțelegerea verbală și expresia verbală).

Introduction: The lesional impact of the nervous system at birth correlates with the severity of subsequent neurological complications. The relation between early and late complications of perinatal cerebral lesions is presented in a lot of studies. However, diagnostic data concerning those pathologies in the recovery period are controversial. The neurological diagnostic of the little child is compromised due to nervous system immaturity. According literature data concerning maturation processes of cerebral structures, there are a lot of opinions, some of them based on the analysis of nervous system functions, others – on the dynamic of structural anatomic modifi cations etc. Regarding residual abnormalities, there are still some unresolved problems, represented through their manifestations in diff erent periods, which, from the point of view of maturation process, have diff erent meaning for the volume and the intensity of applied treatment. Aim of the study: To evaluate peculiarities of syndromological diagnostic and early screening of neurological sequels in children with perinatal cerebral lesions depending on the age. Materials and methods: 1036 children with perinatal cerebral lesions of diff erent severity degree were monitorised. Th ey were classifi ed in dependence of lesion severity: Ist degree – 422 children, IInd degree – 310 and IIIrd degree – 304 children. The control group included 334 basically healthy children. The neurological follow-up was performed through Denver II test and the complex Amiel-Tison and Gosselin examination, imagistic investigation: neurosonography, magnetic resonance imaging, electroencephalography. Results: Following the aim and the purposed objectives, we realized the complex diagnosis of residual abnormalities of nervous central system. We sustain a new vision concerning the continuum concept of neurodevelopment periods in children with perinatal hypoxic-ischemic cerebral lesions (newborn – 5 years), through the analysis/diagnostic of clinical manifestations in association with maturation periods of corresponding cerebral structures: (1) Residual ontogenetic quasi-independent disorders: (a) epilepsy, (b) severe affection of cerebral structures (lack of function); (2) Residual ontogenetic quasi-dependent disorders: (a) potential residual abnormalities (cognitive, attention, memory, comportment, fine motricity), (b) pro-residual abnormalities (the coarse motricity), (c) residual formed abnormalities (movement, verbal comprehension, verbal expression). According this concept, residual abnormalities of central nervous system in children with perinatal hypoxic-ischemic cerebral lesion can be evaluated/followed in dependence of several criteria: (1) The maturation criteria; (2) The residual progressive criteria; (3) The neurodevelopment criteria; (4) the intensity of disorder criteria; (5) Th e criteria of treatment evaluation criteria in dynamic (pathology/normal). Th e p ractical a pplication o f t he concept gave us the possibility to improve individual programs of rehabilitation at distance, to obtain better most promising results, by comparison with usual applied treatment (without using mentioned criteria and effi ciency evaluation according β index). Conclusions: Th e improvement of diagnostic and the treatment of residual abnormalities can be accomplished according several criteria used subsequently (maturation, residual progressive, neurodevelopment, intensity of disorders and treatment effi ciency), thus their evaluation in diff erent development periods give the possibility to emphasize the spectrum of disorders from the ontogenetic aspect (relative-dependent and relative-independent ontogenetic residual abnormalities). This vision elaborated by us develops ant enlarges the continuum concept of neurodevelopment periods in children and the subsequent disorders. The a nalysis of residual disorders according the ontogenetic principle give the possibility for a new classifi cation which includes in the relative-independent residual ontogenetic disorders the epilepsy and severe affection of cerebral structures (absent function), and the relative-dependent residual ontogenetic disorders includes potential residual disorders (attention, memory, comportment, fin e motricity), pro-residual d isorders (coarse motricity), formed residual disorders (movement, verbal comprehension and verbal expression).

Cuvinte-cheie
leziuni cerebrale perinatale, tulburări reziduale, sistem nervos central,

perinatal cerebral lesion, residual abnormalities, central nervous system