Aspecte din viața și activitatea arhivistului Emil Gane
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
254 1
Ultima descărcare din IBN:
2021-11-02 15:45
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478)(092) (136)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
CIOBANU, Tudor. Aspecte din viața și activitatea arhivistului Emil Gane. In: Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. al XIX-lea – prima jum. a sec. al XX-lea.: In memoriam Acad. Iustin Frățiman, Ed. 2, 10-12 septembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: "Print-Caro" SRL, 2021, Ediția 2, pp. 14-15. ISBN 978-9975-3300-4-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. al XIX-lea – prima jum. a sec. al XX-lea.
Ediția 2, 2021
Congresul "Istorie, etnografie şi spiritualitate în viziunea personalităţilor basarabene din a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea"
2, Chişinău, Moldova, 10-12 septembrie 2020

Aspecte din viața și activitatea arhivistului Emil Gane

CZU: 94(478)(092)

Pag. 14-15

Ciobanu Tudor
 
Institutul de Istorie
 
 
Disponibil în IBN: 28 septembrie 2021


Rezumat

Emil, fiul lui Gheorghe și Eugenia Gane, s-a născut în 1906, în localitatea Cobâlca din Basarabia. După absolvirea colegiului, în perioada 1 iulie 1925 și până la 1 septembrie 1926 a activat în calitate de copist în cadrul secretariatului Liceului „B.P. Hașdeu” din Chișinău. Studii superioare le-a obținut la Iași și Praga. În anul 1930, absolvă Facultatea de Filologie Modernă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Tot atunci devine student al Universității din Praga, Facultatea Limbi Slave. Peste trei ani, revine la Chișinău, când este înrolat în armată. După satisfacerea serviciului militar în termen, la 1 februarie 1935 este angajat în calitate de arhivar, pe post de Șef de serviciu la Direcțiunea Regională a Arhivelor Statului Chișinău. A desfășurat activități referitoare la completarea și ordonarea fondului arhivistic. Ulterior, a devenit vice-director, fiind propus pentru decorație cu Coroana României în grad de cavaler. După prima ocupație sovietică a Basarabiei, a rămas să locuiască în Chișinău. Din noiembrie 1940, a fost angajat profesor de limbă moldovenească la Institutul Pedagogic, unde a activat până la 21 iunie 1941. Din 22 iunie, a trecut cu traiul în localitatea Durlești, în casa socrului său Vladimir Dulan. Iar în câteva luni a revenit la Arhivă pe post de vicedirector. Din noiembrie 1943, a fost mobilizat în armata română în funcție de grefier și traducător al Judecătoriei militare. În acest serviciu s-a aflat până în iunie 1945. După demobilizare, a rămas pe teritoriul României, revenind în sistemul arhivistic românesc, fiind numit director al Arhivelor Statului din orașul Buzău. La 27 iunie 1947 a fost reținut pentru fals în acte. În buletinul său de identitate era indicat că este originar din Iași și nu din Cobâlca, și că ar fi de naționalitate român și nu moldovean. Actele le-a falsificat în septembrie 1944, când era angajat în serviciul Judecătoriei Militare, prin intermediul unui funcționar de la Sibiu, căruia i-a dat mită 5000 lei. În acest mod, spera să scape de întoarcerea forțată în Basarabia care atunci se afla sub ocupația sovieticilor. A comis acest fapt deoarece îi era frică pentru faptul că, fiind adus la Chișinău, autoritățile sovietice l-ar fi învinuit și pedepsit pentru colaborare cu instituțiile civile și militare române. A obținut asemenea acte și pentru fratele său Artemon. Deoarece era originar dintr-o localitate care a fost inclusă atunci în componența RSSM, a fost adus la Chișinău. La 27 iunie 1947, Ministerul Securității de Stat a emis mandat de reținere pe numele fraților Emil și Artemon Gane. În acest caz, sentința a fost dată de un tribunal sovietic și pronunțată pe 8 septembrie 1947. Emil a fost judecat la 10 ani de detenție în lagăr de muncă silnică. A fost reabilitat la 7 aprilie 1993.