În anul 1881, doi entuziaști cercetători ai faunei și florei, pasionați de științele naturii, se stabilesc cu traiul în orașul Soroca – Basarabia. Aceștia sunt familia Ostermann. Franz Ostermann, născut în noiembrie 1844, în Boemia, o provincie a Imperiului Austro-Ungar, și Albina Ostermann, născută în februarie 1856, în orașul Wamberg, Cehia. Originalitatea naturii basarabene, bogăția lumii animale, fauna și flora, care pe-atunci erau puțin studiate, i-au reținut pe aceste meleaguri pentru toată viața. Cunoscând tehnica și arta taxidermiei, familia Ostermann crea colecții ornitologice și entomologice, pe care le vindea diferitor instituții. În 1889, participă la Expoziția Agricolă și Industrială din Basarabia, organizată de Zemstva Gubernială, cu o colecție de păsări, unde au fost decorați cu Medalia Mare de argint. Anul decisiv pentru familia Ostermann a fost 1891, când baronul Alexandru F. Stuart, în calitate de președinte al Zemstvei Guberniale Basarabene, i-a invitat să lucreze la muzeul nou-creat, Muzeul Zemstvei Basarabiei (1889-1917), ca să execute o colecție de păsări din Basarabia Centrală. Activitatea soților Ostermann a contribuit ca această instituție să depășească caracterul de muzeu pur agricol, lăsându-și câmpul de activitate și în alte domenii, creând valoroase colecții muzeale, elaborând diverse tehnologii de preparare a colec țiilor entomologice și a sistemelor de vase sangvine ale animalelor vertebrate, care aveau o mare valoare didactico-științifică. Un rol important în transformarea acestui muzeu în centru de propagare a realizărilor științifice l-a avut familia Ostermann, unde, timp de 15 ani, Franz Ostermann a fost custodele și preparatorul muzeului, precum și soția Albina I. Ostermann, care a stat la baza fondării bibliotecii Muzeului Zemstvei, a secției de industrie casnică, a colecției etnografice și a primei fototeci muzeografice. După moartea prematură a soțului (1905), Albina Ostermann continuă munca soțului, studiind lumea animală și fauna, complectând expoziția muzeului cu materiale și colecții noi. De multe ori s-a aflat la conducerea muzeului, apoi, între 1905-1936, ocupă funcția de custode-șef al acestuia. Exigentă față de sine, exigentă față de cei din jur, Albina Ostermann cunoștea fiecare obiect din orice colecție care îi era încredințată. După ce muzeul și-a deschis ușile pentru vizitatori (1906), fondurile tuturor secțiilor au început să se îmbogățească. Printre acestea, se remarcau colecțiile privind dezvoltarea embrională, colecția sistematică a păsărilor și animalelor din ținut, o serie de preparate anatomice corozive și grupuri biologice de animale. S-au îmbogățit fondurile cu materiale din domeniul legumiculturii, pomiculturii, viticulturii, vinificării. Secția de meșteșuguri populare s-a îmbogățit printr-o colecție de covoare moldovenești, prosoape, pânzături, obiecte de ceramică, lozie, papură. Un merit deosebit îi revine Albinei Ostermann pentru colecția de mulaje ale soiurilor de fructe și struguri care creșteau în Basarabia la sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX. Este unul din autorii Catalogului explicativ al Muzeului Zoologic, Agricol și de Industrie Casnică al Zemstvei Guberniale din Basarabia, editat în 1912. Tot în acest an a apărut Albumul ornamentelor de covoare moldovenești, Notițe despre păsările din Basarabia (în limba germană). Muzeograful G. Vrabie scrie că „Albina Ostermann, acest mare specialist în muzeografie, a îmbogățit muzeul, prin munca ei personală a organizat multe expoziții, a complectat colecția muzeului, a stat la baza creării bibliotecii științifice și a dus multe excursii cu vizitatorii muzeului. Nu există în muzeu secție, grup de obiecte sau chiar obiecte care să nu fi venit în atingere cu A. I. Ostermann”. Activitatea ei rodnică și îndelungată, în calitate de preparator și conservator al Muzeului Zemstvei, a fost menționată din partea Curții Împărătești a Rusiei cu un ceasornic de aur (1914). Iar Regele României i-a conferit distincția „Răsplata muncii pentru învățământ”, clasa I, și semnul onorific „Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul statului”.