În articol se analizează fenomenul „Olimpul basarabean” în viața culturală și literară a evreilor nu numai din Basarabia, ci și din spațiul cultural românesc și mondial. Autoarea încearcă să explice faptul de ce Lipcani – un oraș mic, a produs un grup atât de mare de oameni remarcabili. Eliezer Șteinbarg, Iehuda Șteinberg, Leiser Grinberg, Mihail Kaufman, Yankev Șternberg, Moisei Altman – acestea sunt doar câteva nume reprezentative din pleiada respectivă de scriitori de etnie evreiască. Chiar și o scurtă trecere în revistă a istoriei culturii naționale evreiești din regiunea basarabeană duce la concluzia că vârful dezvoltării sale a fost atins în anii 20-30 ai secolului al XX-lea. Autoarea ia în discuție legăturile dintre memoria socială și istorică ca relații multilaterale, oferind posibilitatea de a face un portret specific al epocii şi al persoanelor care o reprezintă. Basarabia acelui timp, al integrării populației alolingve, contrastează puternic cu datele oficiale nu numai ale surselor sovietice, ci şi cu cele din diferite studii publicate după 2000. E necesar ca analiza științifică a literaturii și a culturii evreiești în perioada interbelică să fie efectuată într-o formă cât mai desfășurată, fapt care ar permite spulberarea ideilor preconcepute despre cultura și istoria Basarabiei

This article analyzes the phenomenon of „Bessarabian Olympus” in the cultural and literary life of Jews not only in Bessarabia, but also in the Romanian and world cultural space. The author tries to explain why Lipcani - a small town, produced such a large group of remarkable people. Eliezer Șteinbarg, Iehuda Șteinberg, Leiser Grinberg, Mihail Kaufman, Yankev Șternberg, Moisei Altman - these are just a few representative names for the respective pleiad of Jewish writers. Even a brief review of the history of Jewish national culture from the Bessarabian region leads to the conclusion that the peak of its development took place in the 20s and 30s of the 20th century. The author discusses the links between social and historical memory as multilateral relations, offering the possibility to make a specific portrait of the era and of the people who represent it. The Bessarabia of that time, of the integration of the foreign-speaking population, contrasts strongly with the official data not only of the Soviet sources, but also with those of different studies published after 2000. It is necessary that the scientific analysis of Jewish literature and culture in the interwar period to be carried out in a form as developed as possible, which would allow the scattering of preconceived ideas about the culture and history of Bessarabia.