Costumul tradițional din Republica Moldova: aspecte structurale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
796 26
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-13 17:59
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
391(478) (42)
Îmbrăcăminte. Costume. Costume naționale. Modă. Podoabe (275)
SM ISO690:2012
OSADCI, Raisa. Costumul tradițional din Republica Moldova: aspecte structurale. In: Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului, 22 iunie 2021, Chişinău. Chișinău: Tipogr. „Notograf Prim”, 2021, Ediția 1, p. 34. ISBN 978-9975-62-434-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului
Ediția 1, 2021
Conferința "Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului"
Chişinău, Moldova, 22 iunie 2021

Costumul tradițional din Republica Moldova: aspecte structurale

CZU: 391(478)

Pag. 34-34

Osadci Raisa
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 26 iulie 2021


Rezumat

Studierea costumului tradițional și a variantelor sale, vine să completeze unele pagini ale istoriei etnice, să susțină anumite puncte de vedere și, nu în ultimul rând, să contribuie la afirmarea autenticului. De exemplu, în unele surse bibliografice relativ recente, s-a relatat că fusta din țesătură groasă, ca element vestimentar ce acoperă poalele cămașei, ar reprezenta o piesă de port tradițională, specifică, mai ales localităților de pe Nistru. Alte lucrări, cum ar fi scrierile lui Petre Ștefănucă etc., precum și materialele de teren demonstrează, însă, că femeile din arealul respectiv au purtat catrință (piesă dintr-un singur dreptungi, care înfășura corpul de la brâu în jos) cu dungi/vârste verticale sau două pestelci (cum erau numite în partea locului două dreptunghiuri de țesătură) cu dungi/vârste orizontale, ce se legau la brâu în spate și în față. Fusta, în componența variantei respective de port popular, a apărut pe Nistru, ca ipostază degradată a catrinței/fotei, la fel cum am atestat-o și în alte zone (în Lunca Prutului de Jos etc.). Fusta ca element autentic al costumului tradițional este atestată, totuși, pe Nistru, în două localități, Podoima și Podoimița, unde sătenii, veniți cândva din sud-vestul României, au adus cu sine complexul vestimentar de tip balcanic. Comunicarea va elucida componența structurală a unor ansambluri vestimentare tradiționale din spațiul Republicii Moldova, precum și structura, și amplasarea câmpurilor ornamentale pe cele mai importante piese de port tradițional din arealul vizat. Menționâm că ansamblurile vestimentare la care ne referim reprezintă variante zonale ale costumului tradițional românesc unitar, adaptate geografic și economic la specificul mediului local. Trebuie să remarcăm că zonele etnografice principale din Republica Moldova: Zona de Nord, de Centru, de Sud și Valea Nistrului de Jos (care la rândul lor cuprind unele subzone), sunt determinate de specificul unor complexe de fapte culturale, între care un rol important le revine caracteristicilor vestimentației tradiționale. Aceste zone și subzone nu sunt limitate la hotarele Republicii Moldova, fiind parte a zonelor corespunzătoare de peste Prut sau extinzându-se departe peste Nistru.