Descoperirile arheologice din microzona Saharna şi, în special, artefactele din metal, atribuite din punct de vedere cultural comunităţilor traco-getice, oferă posibilitatea de a lansa în circuitul ştiinţific o interpretare primară cu privire la utilizarea fierului pe scară largă şi implementarea acestuia în diverse domenii ale economiei, precum meşteşugăritul, agricultura sau relaţiile de schimb intercomunitare. Gama diversă a pieselor din metal, descoperite în siturile Saharna Mare, Saharna Mică, Saharna „La Şanţ”, Stohnaia III etc., este analizată în concordanţă cu activitatea meşterilor metalurgi care au activat în centrele respective, în special la Saharna „La Revechin”, de unde avem date certe că a funcţionat un atelier metalurgic. Activitatea intensă a meşterilor metalurgi în această zonă a permis crearea unui lot consistent şi divers de unelte de muncă şi ustensile, printre care se remarcă: cuţite, seceri, ace, împungători, cârlige pentru pescuit, dălţi, un cleşte şi un desfundător de foale. Uneltele şi ustensilele din metal, descoperite în microzona Saharna, utilizate în gospodăria casnică, în agricultură, meşteşuguri etc., au contribuit la creşterea productivităţii muncii şi au condus la apariţia surplusului de producţie. Acesta, la rândul său, a putut fi antrenat în comerţul sau în relaţiile de schimb natural cu comunităţile vecine, cu oraşele greceşti sau cu sciţii, de la care puteau să achiziţioneze alte produse necesare şi, în special, fierul de calitate mai bună, necesar făuririi uneltelor de muncă.