Utilizarea mutanţilor cu deficienţe clorofiliene deschide noi orizonturi în propagarea porumbului în calitate de cultură decorativă. În această ordine de idei a fost important ca sursele de mutaţii din colecţia de mutanţi clorofilieni a ICŞPS să fie evaluate fenotipic şi genotipic. În acest scop, la toate etapele de dezvoltare a plantelor a fost efectuată descrierea fenotipului mutantelor în descendenţele rezultate din autopolenizarea lor sau din polenizări între indivizi de tip mutant şi normal. Au fost evidenţiate 53 de surse cu fenotipul frunzelor striat transversal. 16 surse striate transversal au fost încrucişate cu o linie normală, iar 31 de surse - cu markerul genetic VIR-j1. Descendenţele hibride au fost evaluate fenotipic într-un eşantion nu mai mic de 60 de plante fiecare. În rezultatul cercetărilor efectuate s-a constatat că din 31 de surse încrucişate cu markerul genetic VIR-j1 numai sursele 83-7846, 83-7859, K234, K3319, K3327, K3338, VIR au format descendenţe segregante fenotipic în plante normale şi striate, fapt prin care s-a ajuns la concluzia că fenotipul mutantelor în şirul de surse menţionat este generat de activitatea genei j1. În descendenţele obţinute prin consangvinizare, primele dungi transversale pe limbul frunzei la sursele identificate ca j1, s-au observat la etapa de 6-8 frunze, iar în hibrizi mai târziu, la etapa de 12-14 frunze, înainte de înflorit. Ulterior, în ambele cazuri, mutaţia s-a manifestat pe parcursul întregei perioade de vegetaţiei a plantelor. În şirul de descendenţe hibride cu o linie normală, la toate etapele de dezvoltare a plantelor, deasemenea au fost efectuate observări fenotipice. În rezultat, mutante cu limbul frunzelor striat n-au fost observate în nici una din descendenţele analizate, fapt care permite să constatăm că fenotipul scontat în toate sursele este generat de activitatea allelei recesive. Însă, în descendenţele surselor AKS2-9-2 şi K761, incluse în combinaţii ca forme mamă, a fost semnalată apariţia plantulelor albinoase. Conform datelor prezentate în literatura de specialitate acest fenomen este specific doar genotipurilor, care conţin allele heterozigote pentru gena ij1, care se moşteneşte numai pe linie maternă. Din punct de vedere a importanţei ameliorative, un interes deosebit prezintă doar sursa 83-7846-j1, care a manifestat nu numai performanţă decorativă pe durata vegetaţiei plantelor, dar şi un grad avansat de rezistenţă a tulpinii la cădere, frângere, atacul de boli şi un coeficient satisfăcător de reproducere.