Alternanţa lingvistică (code-switching) – consecinţă a bilingvismului diglosic
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
255 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-04-12 18:20
SM ISO690:2012
ISTRATI, Marta. Alternanţa lingvistică (code-switching) – consecinţă a bilingvismului diglosic. In: International Conference of Young Researchers , 5-6 noiembrie 2009, Chişinău. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2009, Ediția 7, p. 152. ISBN 978-9975-70-901-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 7, 2009
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 5-6 noiembrie 2009

Alternanţa lingvistică (code-switching) – consecinţă a bilingvismului diglosic


Pag. 152-152

Istrati Marta
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 4 iunie 2021


Rezumat

În 1977, Carol Myers-Scotton şi William Ury identifică code-switching-ul ca „uzul a două sau mai multe varietăţi lingvistice în aceeaşi conversaţie sau interacţiune” [1], iar în 1982, termenul code-switching a fost definit de Gumperz ca juxtapunerea, în cadrul aceluiaşi discurs, a fragmentelor ce aparţin diferitor sisteme sau subsisteme gramaticale. În sociolingvistica franceză, acest fenomen este numit mélange de langues sau alternance codique. Gumperz, vorbind despre code-switching, se referă atît la alegerea lingvistică într-o situaţie multilingvă, cît şi la alegerea uneia dintre variantele aceleiaşi limbi. Vorbitorul selectează dintr-un şir de posibile unităţi verbale pe cea mai potrivită mesajului şi situaţiei de comunicare. Alegerile respective sunt, după Gumperz, în corelaţie sau chiar determinate de contextul extralingvistic, precum şi de alegerile anterioare. Code-switchingul poate fi analizat atît din perspectivă gramaticală, cînd se acordă o atenţie specială structurii şi restricţiilor lingvistice, cît şi din perspectivă macro-sociolingvistică/pragmatică, dacă alternanţa este privită ca un fenomen al vorbirii. Există şi o dimensiune atitudinală, analizîndu-se reprezentările lingvistice ale vorbitorilor faţă de acest fenomen. Cauzele şi scopurile code-switching-ului sunt multiple şi eterogene, fiind dependente de vîrsta şi experienţa vorbitorului (accentuarea unei idei; necunoaşterea anumitor unităţi lexicale în una dintre limbi; uşurinţa şi eficienţa exprimării; repetarea cu scopul clarificării; demonstrarea apartenenţei sau a dorinţei de a aparţine unui grup/ afirmarea unui statut; citarea cuiva; încadrarea într-o conversaţie; excluderea cuiva dintr-un episod al conversaţiei; depăşirea unor limite etnice ori sociale; destinderea tensiunii într-o conversaţie). În legătură cu amestecul lingvistic, apare şi termenul code-mixing din sociolingvistica anglofonă: code-mixing-ul pune în evidenţă aspectul formal al structurilor lingvistice sau competenţa lingvistică, pe cînd code-switching-ul reliefează perfomanţa lingvistică.

Cuvinte-cheie
code-switching, code-mixing, diglosie, bilingvism