Conferinţa ştiinţifică „Ştiinţa juridică autohtonă prin prisma valorilor şi tradiţiilor europene“ (Symposia Professorum) apare ca un element calitativ, nou în practica Institutului Cercetări în Domeniul Protecţiei Drepturilor Omului şi a Facultăţii Drept. Conferinţa pune temelia unor manifestări ştiinţifice anuale cu caracter naţional, în cadrul cărora participanţii vor avea posibilitatea să‑şi expună viziunile asupra temelor de cercetare. Este vorba în primul rând despre expunerea unor teze ce constituie baza unor cercetări ulterioare mai ample. Conferinţa ştiinţifică anuală, alături de colocviul internaţional „Promovarea drepturilor omului în contextul integrării europene: teorie şi practică“ apare ca veritabile tribune ştiinţifice atât pentru cercetători cu o bogată practică, cât şi pentru doctoranzi, oferind posibilitatea unor dezbateri cu caracter ştiinţific în cadrul cărora sperăm că vor lua naştere cele mai progresive idei, care ulterior vor fi apreciate din punct de vedere teoretic şi vor avea o aplicabilitate practică. Ideea acestei conferinţe nu a apărut pe loc gol. Aceasta apare în calitate de succesor al conferinţelor ştiinţifice anuale Symposia Professorum a cadrelor di‑ dactice a Facultăţii Drept, care s‑au desfăşurat cu succes în perioada 1997—2007. Promovând ideea continuităţii, conferinţa în cauză va păstra această denumire şi în continuare. Elementul novatoriu constă în antrenarea largă a doctoranzilor alături de conducătorii lor ştiinţifici în această activitate şi promovarea tematicii de cercetare din cadrul Institutului/Facultăţii. Aceasta la rândul său va permite să respectăm principiul continuităţii în cercetarea ştiinţifică prin intermediul următoarei formule: Conferinţa ştiinţifică „Ştiinţa juridică autohtonă prin prisma valorilor şi tradiţiilor europene“ (Symposia Professorum) — Colocviul internaţional „Promovarea drepturilor omului în contextul integrării europene: teorie şi practică“ — revista ştiinţifică „Studii Juridice Universitare“. Promovarea unui asemenea concept va duce inevitabil la crearea unor şcoli doctorale cu tradiţii, în fruntea cărora se vor afla cercetători renumiţi care activează în cadrul Institutului şi a Facultăţii. Aşa cum am menţionat anterior, dorim ca această conferinţă să‑şi găsească locul bine meritat în cadrul manifestărilor organizate de Institut şi Facultate. În acest sens va fi menţinută şi structura organizaţională, lucrările desfăşurându‑se în cele patru secţii‑subdiviziuni ale Institutului — Drept public, Ştiinţe penale, Drept internaţional şi Drept privat. Dat fiind faptul că unul din conceptele instituţionale este atribuirea caracterului aplicativ cercetărilor ştiinţifice, vom include rubrica Tribuna expertului, în cadrul căreia vor fi expuse analizei actele normative, practica judiciară, în special prin prisma promovării valorilor şi tradiţiilor juridice euro‑ pene. În plus, materialele conferinţei vor conţine şi anumite anexe tangenţiale cu tematica propusă. Prima conferinţă poartă genericul „Ştiinţa juridică în contextul promovării valorilor statului de drept“. Este evident faptul că nu se încearcă asumarea rolului de arbitru în acest sens, ci de a stârni un dialog sănătos în societate referitor la rolul şi aportul ştiinţei juridice autohtone, la promovarea principalelor valori — consolidarea statului de drept, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, racordarea cadrului juridic naţional la standardele internaţionale, în general şi cele europene în special, promovarea culturii juridice, constituirea societăţii civile etc. Cu regret, în cazul Republicii Moldova trebuie să constatăm lipsa unei legături directe (în comparaţie cu statele europene) între cercetarea ştiinţifică şi activitatea instituţiilor ce ar trebui să o aibă ca bază. De aici şi declaraţii lipsite de sens, fie de genul „ce caută şi profesorii ăştia în comisia respectivă“, fie de alt gen, fraze deseori parvenite din partea unor practicieni. De aici şi necunoaşterea obiectului de studii din punct de vedere ştiinţific din partea unor practicieni, care la rândul său se răsfrânge negativ asupra destinatarilor, cum ar fi de exemplu cazul conferinţelor ştiinţifice, concursurilor naţionale etc., cât şi declaraţiile unor demnitari fără grad ştiinţific cum că „în Republica Moldova nu există specialişti într‑un domeniu sau altul“, aceşti demnitari apărând în postura de atot‑ştiutori etc. Lista problemelor abordate poate fi continuată, dar nicidecum nu poate constitui obiectul de studiu al unei singure conferinţe. Acesta este doar un început al unei munci asidue, care sperăm că va trezi un interes viu la nivel de întreaga societate.