The modern approach of the international relationships, based on the state-nation and motivated by the national interests, has elaborated the concept of the power balance, that has dominated the diplomacy, influencing decisively on the international relations. Since the earliest times it has recoursed to diplomacy in order to allay the tension and conflict states, to normalize the relations between states. It is already a truth unonimously recognized that the institution of diplomatic immunities, priveleges and facilities represents the most expressive element of the diplomatic state, that occupies a central place within diplomatic law frame, constituing the guarantee of the diplomatic activity itself, because without granting immunities and preveleges that create the legal conditionies to ensure the total freedom and the necessary security for the diplomatic agencies, executing their work would be possible.

Abordarea modernă a relaţiilor internaţionale bazate pe statul — naţiune şi motivate de interese naţionale a elaborat conceptul de echilibru al puterilor care a dominat diplomaţia influenţând relaţiile internaţionale hotărâtor. Din cele mai vechi timpuri s-a recurs la diplomaţie pentru a aplana stările de tensiune, stările conflictule, pentru a normaliza relaţiile dintre state. Este deja un adevăr unanim recunoscut că cel mai expresiv element al statutului diplomatic îl reprezintă instituţia imunităţilor, privilegiilor şi facilităţilor diplomatice, care ocupă un loc central în cadrul dreptului diplomatic, constituind garanţia activităţii diplomatice însăşi pentru că, fără acordarea de imunităţi şi privilegii, care creează pentru agenţii diplomatici acea condiţie juridică de natură să le asigure libertatea deplină şi securitatea necesară, exercitarea funcţiilor de către aceştia nu ar putea avea loc. În Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 1961 se arată că „o convenţie internaţională cu privire la relaţiile, privilegiile şi imunităţile diplomatice ar contribui la favorizarea relaţiilor de prietenie dintre ţări, oricare ar fi diversitatea regimurilor lor constituţionale şi sociale“şi concomitent se precizează că „scopul acestor privilegii şi imunităţi este nu de a crea avantaje unor indivizi, ci de a asigura îndeplinirea eficace a funcţiilor misiunilor diplomatice ca organe de reprezentare a statelor“1 .