Cercetările arheologice în incinta fortifi cată de la Stolniceni „Cetate” (r-nul Hînceşti) din anul 2016
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
347 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-19 14:54
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2(478) (77)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
URSU-NANIU, Rodica, COROBCEAN, Andrei. Cercetările arheologice în incinta fortifi cată de la Stolniceni „Cetate” (r-nul Hînceşti) din anul 2016. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2016. Sesiunea Naţională de Rapoarte, 24 mai 2017, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2017, pp. 41-43. ISBN 978-9975-84-029-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2017
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 24 mai 2017

Cercetările arheologice în incinta fortifi cată de la Stolniceni „Cetate” (r-nul Hînceşti) din anul 2016

CZU: 902/903.2(478)

Pag. 41-43

Ursu-Naniu Rodica, Corobcean Andrei
 
 
 
Disponibil în IBN: 16 martie 2021


Rezumat

Continuarea cercetărilor arheologice sistematice din cadrul sitului de la Stolniceni „Cetate” (r-nul Hînceşti) în vara anului 2016 a vizat spaţiul extra-tumular prin deschiderea unei secţiuni cu suprafaţa totală de 46 m.p. (Fig. 1, 1). Secţiunea 10 a fost trasată în continuarea celei din anul precedent, afl ându-se în apropierea tumulului 4, investigat în 2011. Au fost descoperite două amenajări sub forma unor aglomeraţii de oase umane şi animale (Fig. 1, 3). Convenţional, ambele au fost denumite aglomeraţii (nr. 1 şi 2) pentru a lăsa loc interpretării lor. Aglomeraţia 1 a fost reperată în partea de sud a secţiunii, la adâncimi variabile între 17 şi 60 cm de la suprafaţa actuală a solului, pe o arie de 1,5x2,0 m, puternic deranjată de rădăcinile unor arbori. Aglomeraţia prezintă un amestec de oase umane şi animale (Fig. 1, 3), suprapunând parţial un strat de lut cu grosimea de până la 35 cm. Observaţiile preliminare permit constatarea prezenţei resturilor mai multor indivizi de vârste diferite. Printre fragmentele de oase a fost semnalat şi un bogat material ceramic, provenit din stratul cultural şi care se încadrează în sec. IV-III î.Hr. Aglomeraţia 2, depistată la adâncimea de 40-50 cm prezintă o amenajare de schelete umane suprapuse fără oarecare ordine, deranjată de rădăcinile unui arbore (Fig. 1, 4-5). Toate scheletele sunt distruse, iar printre ele au fost surprinse mai multe oase de animale şi fragmente de vase ceramice din sec. IV-III î.Hr. Acestea din urmă nu par să fi făcut parte din inventarul amenajării funerare. Aglomeraţia conţine cu siguranţă resturi de la trei schelete umane, denumite convenţional morminte. Mormântul 1 este reprezentat de un schelet de adult, depus în poziţie întinsă pe spate, cu orientarea N-S. Acesta este parţial suprapus de mormântul 2, în care defunctul a fost depus în poziţie chircită, orientat SV-NE. Mormântul 3 este amplasat în partea de nord a aglomeraţiei. Poziţia scheletului este greu de stabilit, deoarece jumătatea lui superioară intra sub rădăcinile copacului, orientarea fi ind probabil S-N. Chiar dacă nu se poate lega cu siguranţă de inventarul aglomeraţiei, este importantă descoperirea în proximitate a unei fi bule de bronz cu acul din fi er (Fig. 2, 18), care ilustrează un tip hibrid datat în sec. VI – primul sfert al sec. VII d.Hr.1 Celelalte piese de inventar (Fig. 2, 1-17), alături de materialul ceramic, descoperite în secţiunea cercetată se încadrează în limitele sec. IV-III î.Hr. Dintre acestea, se remarcă piese din fi er (cuţite, ace, inel), bronz (vârfuri de săgeată, verigă, ac) şi lut (fusaiole şi pintanderă).Fig. 1. Planul general al sitului. Localizarea secţiunii 10 (1), material ceramic (2), vedere generală asupra secţiunii 10 (aglomeraţiile 1 şi 2) (3), aglomeraţia 2 (4-5).Fig. 2. Piese de inventar descoperite în secţiunea 10.