Serafim Saka este un scriitor din perioada postbelică, cu un loc aparte în literatura română din Basarabia. Originar din nordul Bucovinei (născut la 16 martie, 1935, în comuna Vancicăuți, județul Hotin, actualmente regiunea Cernăuți), scriitorul a cunoscut din frageda copilărie războiul și urmările acestuia, precum și mutațiile care au avut loc în societatea tradițională românească din regiune. Acele evenimente au fost reconstituite în povestirile din prima etapă de creație a scriitorului (anii '50 - '60 ai secolului XX), precum și în romanul-fapt „Pe mine mie redă-mă”. În romanul de factură preponderent memorialistică, considerat de critici „opera de vârf a scriitorului” (Eugen Lungu), este evocată atmosfera antiutopică a regimului totalitar. Încă de la debut, în textele literare de dimensiuni mici, autorul a prezentat, voalat, urmările sovietizării, punând accentul pe aspectul moralității și al „călirii” ființei umane în condiții vitrege vieții normale. Acest discurs, în mare parte ficțional, este confirmat, peste decenii, de romanul „Pe mine mie redă-mă”. Romanul-fapt a fost publicat după căderea imperiului sovietic, iar în volum a fost editat postum. Memoria din care se hrănesc aceste texte este marcată, într-o doză mai mică sau mai mare, de conjunctura socială, politică și culturală a timpului în care au fost scrise. Pe parcursul întregii creații, scriitorul Serafim Saka a metabolizat drama personală, dar și tragedia basarabenilor, „rupturile” societății românești din Bucovina și Basarabia.