The issue of the treaty of Bessarabia in relations romanian-russian-italian in the period 1920–1927
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
127 1
Ultima descărcare din IBN:
2021-03-24 08:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478)"1920-1927" (1)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (40)
SM ISO690:2012
CORLĂTEANU-GRANCIUC, Silvia. The issue of the treaty of Bessarabia in relations romanian-russian-italian in the period 1920–1927. In: Yesterday’s heritage – implications for the development of tomorrow’s sustainable society. Ediția 3, 11-12 februarie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2021, pp. 75-76.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Yesterday’s heritage – implications for the development of tomorrow’s sustainable society
Ediția 3, 2021
Conferința "Yesterday’s heritage – implications for the development of tomorrow’s sustainable society"
Chişinău, Moldova, 11-12 februarie 2021

The issue of the treaty of Bessarabia in relations romanian-russian-italian in the period 1920–1927

Chestiunea tratatului Basarabiei în cadrul relațiilor româno-ruso-italiene în perioada 1920–1927


CZU: 94(478)"1920-1927"
Pag. 75-76

Corlăteanu-Granciuc Silvia
 
Institute of History
 
Disponibil în IBN: 3 martie 2021


Rezumat

On October 28, 1920, in Paris, Great Britain, France, Italy and Japan, on the one hand, and Romania, on the other, signed the Treaty of Recognition of the Union of Bessarabia with Romania, a document by which the parties declared that “they recognize the sovereignty Romania on the territory of Bessarabia”. After a waiting period, the signatory powers proceeded to ratify it: Great Britain and Romania ratified the Treaty on May 19, 1922, then France on May 11, 1924. Japan did not ratify the treaty. Italy honored its promise only on March 8, 1927. During the years 1920–1927, the issue of ratification of the treaty by Italy became an important, if not paramount, issue in Romanian-Italian relations, with wide international implications, including Russia. At first, in relation to Soviet Russia, Italy was waiting to see the course of the new Bolshevik regime outlined. Until the recognition of the unification of Basarabia, the Allies, including the Government of Rome, were almost convinced that the civil war in Russia would be won by the „white” Russians (mostly militarily supported by the Great Powers), but with the failure of resistance „White” and after the launch of the Bolshevik economic programs, Italy, which had economic interests in the Russian market, will be seduced by the advantages offered by Lenin’s NEP. Soviet Russia, seeking to break political isolation and the Western economic blockade and gain international recognition, found in Italy a first partner interested in its raw materials and markets. Italy’s economic relations with Russia have been delayed ratification of the Bessarabia Treaty leaving strong imprints in diplomatic relations between Italy and Romania. In this respect, the issue of the Treaty and the issue of Rome’s failure to ratify the document recognizing Romania’s sovereignty over Basarabia, hovered over Italian-Romanian bilateral relations and generated controversial diplomatic disputes and controversies in Italian-Romanian relations.

La 28 octombrie 1920, la Paris, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, pe de o parte, şi România, pe de altă parte, au semnat Tratatul de recunoaștere a Unirii Basarabiei cu România, document prin care părțile declarau că „recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei”. După o perioadă de așteptare, puterile semnatare au purces la ratificarea acestuia: Marea Britanie și România au ratificat Tratatul la 19 mai 1922, apoi Franța la 11 mai 1924. Japonia nu a ratificat tratatul. Italia și-a onorat promisiunea abia la 8 martie 1927. Pe parcursul anilor 1920–1927, chestiunea ratificării tratatului de către Italia a devenit o temă importantă, dacă nu primordială, în raporturile româno-italiene, cu largi implicații internaționale, inclusiv a Rusiei. La început, în raport cu Rusia sovietică, Italia aștepta să vadă profilat cursul noului regim bolșevic. Până la recunoașterea unirii Basarabiei, Aliații, între care și Guvernul de la Roma, erau aproape convinși că războiul civil din Rusia va fi câștigat de rușii „albi” (în mare parte, sprijiniți militar de Marile Puteri), însă, odată cu eșecul rezistenței „albe” și după lansarea programelor economice bolșevice, Italia, care avea interese economice pe piața rusă, se va lăsa ademenită de avantajele pe care le propunea NEP-ul lui Lenin. Rusia sovietică, urmărind să spargă izolarea politică și blocada economică occidentală și să obțină recunoașterea internațională, a găsit în Italia un prim partener interesat de materiile prime și piețele sale de desfacere. Relațiile economice ale Italiei cu Rusia au tergiversat ratificarea Tratatului Basarabiei lăsând amprente puternice în relațiile diplomatice dintre Italia și România. Sub acest aspect, chestiunea Tratatului și problema eșecului Romei de a ratifica documentul care a recunoscut suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, a planat ca un bolovan asupra relațiilor bilaterale italo-române și a generat dispute și polemici diplomatice controversate în relațiile italo-româno-ruse.