Odată cu ratificarea Convenției Consiliului Europei cu privire la criminalitatea informatică [1] (Convenția), Republica Moldova (RM) s-a obligat să prevadă în legislația sa internă măsuri specifice investigării infracțiunilor informatice, a altor infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, cât și colectării probelor electronice, indiferent de categoria crimei. Printre aceste măsuri este și solicitarea de la un furnizor de servicii electronice de a identifica abonatul, proprietarulsau utilizatorul unui sistem de telecomunicații, al unui mijloc de telecomunicații ori al unui punct de acces la un sistem informatic sau de a comunica, dacă un anumit mijloc de comunicații sau punct de acces la un sistem informatic este folosit sau este activ, ori a fost folosit sau a fost activ la o anumită dată, prevăzută la art.1345 alin.(1) Cod procedură penală [2]. În sensul Convenției, potrivit art.18 alin.(3), expresia „date referitoare la abonați” desemnează orice informație, sub formă de date informatice sau sub orice altă formă, deținută de un furnizor de servicii, referitoare la abonații acestor servicii, altele decât datele referitoare la traficul informatic sau conținut, și care permit stabilirea: a) tipului de serviciu de comunicații utilizat, dispozițiilor tehnice luate și perioadei serviciului; b) identității, adresei poștale sau geografice, numărului de telefon de contact și a datelor referitoare la facturare și plată, disponibile în baza unui contract sau a unui aranjament de servicii; c) oricărei alte informații referitoare la locul în care se găsesc echipamentele de comunicație, disponibile în baza unui contract sau a unui aranjament de servicii [3, p. 30]. Formularea „în baza unui contract sau a unui aranjament” trebuie să fie interpretată într-un sens larg: de la persoane care au încheiat contracte de prestări servicii contra cost, care dețin abonamente (abonați), până la clienții „PrePay” (proprietari), inclusiv cei care beneficiază de servicii gratuite, precum și persoanele care au dreptul de a utiliza contul abonatului (utilizatori). Totuși, prevederile respective nu obligă furnizorii de servicii să păstreze oarecare documente ale abonaților lor, nici măcar să verifice corectitudinea informațiilor prezentate sau să împiedice utilizarea pseudonimelor. Totodată, un furnizor de servicii nu este obligat să înregistreze informații privind identitatea utilizatorilor cartelelor preplătite (PrePay) pentru telefonie mobilă [3, p. 31]. De asemenea, statul poate apela la această măsură doar în cazuri concrete, neputând obliga furnizorul de servicii să dezvăluie informații privind toți abonații acestuia sau a unui grup de abonați. Infractorii cibernetici, în peste 50% din cazuri [4], săvârșesc faptele criminale de la domiciliul său de facto, care, în majoritatea cazurilor, nu coincide cu cel de iure. De regulă, ei evită încheierea contractului de prestare a serviciilor de către proprietarul imobilului pe care îl închiriază. Astfel, ofițerul de investigație poate obține de la Internet Service Provider (ISP) informația cu privire la locația pentru care suspectul a contractat servicii de internet. Totuși, trebuie de luat în considerație și faptul că aceștia pot corupe angajații ISP pentru a fi informați despre așa gen de interpelări. Corespondența dintre organul de drept și ISP trebuie să cuprindă, de asemenea, temeiul juridic, informația solicitată concretizată și informații ce permit verificarea provenienței cererii. Noțiunea „imediat” trebuie înțeleasă, astfel încât organul de urmărire penală va acorda furnizorului de servicii timp suficient pentru a răspunde la interpelare, având în vedere faptul că este posibil c[ furnizorii de servicii trebuie să răspundă și altor cereri formulate de alte autorități. Identificarea abonatului este pusă în sarcina furnizorului de servicii care dispune de astfel de date sau le ține la control. Expresia „dispune de datele” se referă la posesia fizică a datelor referitoare la abonații, proprietarii sau utilizatorii cărora furnizorul de pe teritoriul RM le prestează servicii. Totodată, formularea „sau le ține la control” se raportează la situația în care datele referitoare la abonați nu se află în posesia fizică a furnizorului de servicii, cu toate acestea, el le poate controla în mod liber de pe teritoriul RM, prin diverse metode și mijloace [3, p. 29]. Potrivit datelor Registrului public al furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice, la data de 29 mai 2017 pe teritoriul RM activau 550 de furnizori de servicii în domeniu. Solicitarea de prezentare a datelor referitoare la abonat poate fi pusă în sarcina furnizorului, care prestează servicii pe teritoriul statului, adică atât acela care posedă o anumită infrastructură sau echipamente pe teritoriul RM, chiar dacă nu este locația activităților sale de bază sau sediul întreprinderii, cât și cel care se află în afara teritoriului țării, dar oferă serviciile sale în RM. În aceste situații, organul de urmărire penală nu va fi obligat să solicite consimțământul altui stat și nici să obțină informațiile respective făcând uz de asistența juridică internațională în materie penală, prin intermediul organelor de drept ale statului în care se află fizic furnizorul de servicii. Sintagma „prestează servicii pe teritoriul Părții” reprezintă situația când: a) furnizorul permite persoanelor aflate pe teritoriul statului să se înscrie la serviciile sale; sau b) furnizorul care stabilește legături reale și substanțiale cu statul (acesta își orientează atenția către abonații statului respectiv, folosește informația despre acești abonați în activitatea sa, interacționează cu ei). Furnizorii de servicii din SUA au permisiunea de a dezvălui informații despre abonații lor autorităților competente ale altor state. În anul 2015 furnizori americani (Apple, Facebook, Google, Microsoft, Twitter și Yahoo) au dat curs la peste 82.000 (din cele peste 138.000) de astfel de solicitări înaintate direct de către alte state, fără utilizarea comisiilor rogatorii. La rândul său, ofițerul de investigații va întocmi un proces-verbal cu privire la consemnarea măsurii, anexând, în plic sigilat, purtătorul de informații care conține rezultatele măsurii [5, p. 220]. Pentru a putea fi stabilite în cadrul rețelei calculatoarele conectate la Internet, trebuie să fie identificate printr-o adresă IP [6, p. 260]. După obținerea adresei IP, datele cu privire la ISP căruia i-a fost alocată această adresă IP vor fi identificate prin intermediul registratorilor internaționali, cum ar fi: AfriNIC, APNIC, ARIN, LACNIC, RIPE NCC. Deoarece adresele IP pot fi statice și dinamice la solicitarea organului de urmărire penală în drept cu adresa IP se va indica data, timpul și fusul orar, spre exemplu: 123.456.789.012, 26 aprilie 2017, GMT+3) [7, p. 96]. Contrar, ISP ne va furniza informație neveridică. În cazul numerelor de telefon, pe site-ul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a RM este publicată lista titularilor de licențe pentru utilizarea resurselor de numerotare. Din anul 2013 a fost introdusă instituția portabilității numerelor de telefon, iar ÎCS „NP Base” SRL a fost desemnată în calitate de administrator al bazei de date centralizate, în care pot fi verificate numărul de telefon în această bază de date [8].