Anterior, am afirmat că locul firesc al infracțiunilor de manipulare a unui eveniment și de pariuri aranjate în cadrul Părții Speciale a Codului penal al Republicii Moldova este în Capitolul X „Infracțiuni economice” [1, p.21]. Ca o consecutivitate logică, în articolul de față, ne propunem să identificăm locul art.2421 și 2422 CP RM în tipologia infracțiunilor economice. Astfel, punând la bază clasificarea sferelor de activitate economică, S.Brînza și V.Stati [2, p.17] atribuie infracțiunile de manipulare a unui eveniment (art.2421 CP RM) și de pariuri aranjate (art.2422 CP RM) la tipul de infracțiuni comise în sfera activităţii de întreprinzător. În același sens, s-au pronunțat și alți autori cu referire la infracțiunea corespondentă celei de la art.2421 CP RM [3, p.402-431]. Însă această viziune nu este împărtășită în unanimitate. În particular, în doctrina juridică există voci care susțin că fapta de manipulare a unui eveniment se înscrie în subgrupul infracțiunilor săvârşite în sfera concurenţei [4, p.17]. Această părere poate fi extrapolată și în privința faptei de pariuri aranjate. Așa stând lucrurile, ne întrebăm: oare în care parte ar trebui să încline balanța? În context, pentru a ne forma o opinie, reținem că, potrivit art.1 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 3 ianuarie 1992 [5], prin „activitate de întreprinzător” se înțelege activitatea de fabricare a produselor, de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni ori de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri. Dimpotrivă, între altele, art.4 din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 [6], prin „concurență” desemnează rivalitatea economică, existentă sau potenţială, între două sau mai multe întreprinderi independente pe o piaţă relevantă, când acţiunile lor limitează efectiv posibilităţile fiecăreia dintre ele de a influenţa unilateral condiţiile generale de circulaţie a produselor de pe piaţa respectivă, stimulează progresul tehnico-ştiinţific şi creşterea bunăstării consumatorilor. Raționând mutatis mutandis, discernem că evenimentele sportive susceptibile de a fi manipulate în contextul art.2421 CP RM contribuie direct la dezvoltarea economiei, pot fi utilizate ca vehicul pentru generarea unei game tot mai largi de activități de întreprinzător și acțiuni sociale, fiind, în același timp, un puternic factor motivant pentru diverse persoane (care practică activitatea de întreprinzător sau nu). Ele „oferă atuuri potenţiale pentru stimularea dezvoltării turismului şi a activităţilor recreative, pentru regenerarea urbană şi dezvoltarea rurală, pentru atragerea de investiţii şi pentru alte asemenea obiective cu valenţe economice. În legătură cu evenimentele sportive se desfăşoară următoarele activităţi economice: vânzarea drepturilor de imagine şi/sau a celor de difuzare; vânzarea produselor cu sigla clubului sportiv; ticketing; catering etc.” [7, p.210]. Șirul unor atare activități poate continua, însă este limpede că pentru realizarea acestora este necesară, după caz, înregistrarea și obținerea unui document administrativ cu caracter permisiv (autorizație sau licență), ceea ce implică, fără putință de tăgadă, un risc de afaceri și sunt orientate spre atingerea scopului lucrativ preconizat. În paralel, competițiile sportive pot servi și pentru desfășurarea pariurilor, având o dublă semnificație juridică: atât ca eveniment sportiv, cât și ca eveniment de pariat. De altfel, în concepția Legii cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, nr.291 din 16 decembrie 2016 [8], organizarea şi desfăşurarea pariurilor poate să aibă loc doar în privința competiţiilor/evenimentelor sportive. După această clarificare, semnalăm că în multe state activitatea de acceptare a pariurilor este subordonată unor reglementări imperative şi, în esență, este percepută ca o activitate de întreprinzător onestă, axată prin excelenţă pe asigurarea unei surse de venituri (întrucât implică contarea pe o miză care dă dreptul participantului câştigător la o cotă din totalul sumelor mizate de cei care au pierdut [7, p.211]). Nu face excepție de la această regulă nici Republica Moldova, doar cu nuanțarea că, de lege lata, în țara noastră activitatea de organizare și desfășurare a pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive constituie monopol de stat și este realizată de Societatea pe Acțiuni „Loteria Națională a Moldovei” (agent economic ce deține cotă integrală de stat). Așadar, desfăşurarea în condiţii de legalitate a activităţii de organizare a pariurilor, este privită ca una din formele activităţii de întreprinzător (deși, actualmente, nu este supusă licențierii). În consecință, în conjunctura art.2421 CP RM, prin încurajarea, influenţarea sau instruirea unui participant la un eveniment sportiv, inclusiv la un eveniment sportiv de pariat să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv, cu scopul de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la activitatea de întreprinzător. În egală măsură, sunt lezate aceleași relații sociale prin parierea pe un eveniment sportiv fie informarea altor persoane despre existenţa unei înţelegeri în privinţa trucării acelui eveniment cu scopul de a le determina să participe la pariul respectiv, săvârşită de către o persoană care cunoaşte cu certitudine despre existenţa unei înţelegeri privind trucarea acelui eveniment. Precizăm că relațiile sociale prenotate constituie obiectul juridic de subgrup al infracțiunilor inserate la art.2421 și 2422 CP RM – categorie intermediară între obiectul juridic generic şi obiectul juridic special. Din aceste rațiuni, considerăm că legiuitorul a „așezat”, pe bună dreptate, infracțiunile de manipulare a unui eveniment și de pariuri aranjate în Codul penal după art.242 „Pseudoactivitatea de întreprinzător”. Dintr-o altă perspectivă, apreciem că nu există niciun temei de ordin normativ și/sau rațional de a plasa art.2421 și 2422 CP RM la categoria infracțiunilor comise în sfera concurenței. În contrast, s-ar putea avansa teza că prin fapta de manipulare a unui eveniment se urmărește „eliminarea” din cale a unor sportivi, cluburi sportive etc., de pe același segment, contrar principiului fairplay (care se exprimă în acţionarea conform principiilor impuse de etică și se opune conceptului de succes cu orice preţ, presupunând promovarea integrităţii şi a oportunităţilor egale pentru toţi concurenţii, accentuarea respectului pentru personalitatea şi valoarea fiecărui participant la un eveniment sportiv), periclitând în așa fel, relațiile sociale cu privire la concurența loială. De asemenea, până la monopolizarea domeniului pariurilor (prin Legea nr.291/2016), s-ar fi putut spune că operatorii (licențiați) care acceptau pariuri ar fi fost înclinaţi să rivalizeze în inventivitate pentru a-şi face oferta mai atractivă decât cea a concurenţilor lor şi chiar să comită și fapta de pariuri aranjate (astfel încât, de exemplu, o casă de pariuri să intre în incapacitate de plată și, în cele din urmă, să fie lichidată). Totuși, sintetic spus, este lesne de observat că faptele incriminate la art.2421 și 2422 CP RM nu se pliază trăsăturilor definitorii ale noțiunii de „concurență”. De aceea, nu este nevoie de a distorsiona natura juridică a infracțiunilor de manipulare a unui eveniment și de pariuri aranjate. Generalizând asupra celor creionate supra, conchidem că în tipologia infracţiunilor economice (specificate în capitolul X din Partea specială a Codului penal), infracţiunile prevăzute la art.2421 şi 2422 CP RM aparţin tipului de infracţiuni săvârşite în sfera activităţii de întreprinzător.