Actualmente, strategia de asigurare a securității civilizației contemporane, mai ales, după Summitul de la RIO-92, se realizează de omenire prin intermediul diverselor mecanisme științifico-practice, printre care se regăsesc cele economice, politice, filosofice, tehnice, tehnologice, ecologice, demografice, informaționale, morale, religioase noosferice etc. În articol, utilizând abordările sistemico-sinergetică, activitațional-sistemică, sociofilosofică și politologică, se scot în evidență unele dimensiuni și aprecieri bio-etice ale startegiei de asigurare a securității umane, accentul fiind pus pe fenomenele: „bioetizarea sociumului” și „acomodarea bioeticii” la fragmentele acestuia, în afara cărora dvine imposibilă elaborarea paradigmelor „bioetică socială” și „bioetica globală”, prin urmare edificarea și optimizarea parametrilor Strategiei de supraviețuire a omenirii.

Currently, the strategy of ensuring the security of contemporary civilization, especially after the RIO-92 Summit, is carried out by mankind through various scientific-practical mechanisms, among which are economic, political, philosophical, technical, technological, ecological, demographic, informational, moral, religious noospheric, etc. In the article, using the systemic-synergetic, activity-systemic, sociophilosophical and political approach, some dimensions and bio-ethical assessments of the strategy for ensuring human security are highlighted, the emphasis being on the phenomena: “bioethics of society” and “accommodation of bioethics ”To its fragments, outside of which it is impossible for you to elaborate the paradigms“ social bioethics ”and“ global bioethics ”, therefore building and optimizing the parameters of the Human Survival Strategy.