În spațiul cercetării din ultimii ani se înscrie și studierea patrimoniului de cult din Basarabia, parte integrantă a căruia sunt diverse vase de cult, cununi, candele, sfeșnice, cruci, ferecături ale cărților, clopote și piese de feronerie, documentate atât în patrimoniul bisericilor și mănăstirilor din Moldova de est, cât și pe baza materialului arhivistic și cel din colecțiile muzeale. În comunicare se vor relua rezultatele cercetărilor anterioare ale obiectelor din metale nobile și comune încadrate cronologic în secolul al XIX-lea, care, deși au fost abordate într-o serie de publicații, nu au devenit subiectul unui studiu complex și interdisciplinar și, în mare parte, nu au fost introduse în circuitul științific. Evoluția orfevrăriei de cult din regiune ține nemijlocit de politica autorităților, fiind supusă unor anumite acte normative care controlau folosirea metalelor (interzicerea cositorului și plumbului în 1815 și, din 1827, utilizarea în exclusivitate a argintului cu titlu înalt), dreptul argintarilor de a confecționa piese de cult (David Bein ș.a.) sau de a comercializa piesele importate (D. Kara-Stoianov), obligativitatea posedării întregului set de vase sfinte în fiecare biserică etc. Pe lângă descrierea pieselor și a semanticii, considerăm importantă determinarea atelierului și a argintarului care a confecționat piesa, încadrarea cronologică și stilistică, care în ansamblu au condus spre evidențierea influențelor artistice venite pe filiera rusă, ucraineană, polonă, românească etc., completate de aprecierea autenticității articolelor, depistarea apropierilor, imitațiilor sau copiilor realizate după modelele epocilor anterioare. Cumulând numeroase informații de ordin documentar și plastic, constatăm necesitatea sistematizării datelor disponibile, urmată de catalogarea pieselor, și, în mod special – determinarea valorii obiectelor din patrimoniul bisericesc.