Scopul articolului de față constă în trecerea în revistă a unui dintre cele mai neobișnuite manuale de chitară clasică modernă scrise de compozitorul, improvizatorul și chitaristul Dusan Bogdanovic, un expert incontestabil in diverse stiluri interpretative precum muzica clasică, jazz, muzica etnică. Bogdanovic a lucrat ca solist și membru al trupelor muzicale, a predat la instituțiile de învățământ superior din Statele Unite, Italia și Elveția. Bazându-se pe experiența interpretativă și pedagogică proprie, în cartea sa cu titlul Counterpoint for guitar with improvization in a Renaissance style and study in motivic metamorphosis autorul intenționează să ofere fiecărui muzician posibilitatea de a dezvolta aptitudinile de integrare a diferitelor stiluri interpretative, redescoperind formele muzici renascentiste din sec. al XVI-lea și dezvoltând spontanietatea actului interpretativ. Manualul are trei secțiuni de bază: prima cu genericul Contrapunctul de 2 și 3 voci; secțiunea a doua – Improvizație în stilistica idiomaticii renascentiste (sec. al XVI-lea), și secțiunea a treia ce are denumirea Studiul metamorfozelor motivice, fiind dedicată principiilor și metodelor de dezvoltare melodică. Merită de accentuat că autorul are un concept propriu privind dezvoltarea muzicii de tradiție academică. Bazânsu-se pe o bază estetică și filosofică solidă (C.G. Jung, J. Piaget, I. Prigogine, I. Stengers), D. Bogdanovic afirmă, că dezvoltarea tradiției muzicale vestice a ajuns la coexistența numeroaselor stiluri muzicale, mai noi și mai vechi, alcătuite din muzica pre-renaiscentistă, renascentistă, barocă, clasică etc., precum și la structurile creative și psihologice individuale. Totodată, începând cu Renașterea, împreună cu codificarea sistemului majoro-minor, au fost create structurile muzicale complexe care au cerut de la muzician unele calități noi. Muzicianul trebuie să folosească toate nivelurile și structurile psihice, toate resursele personale, toate aptitudinile sociale. Acest tip de creație presupune mișcarea de la creația colectivă la ceea individuală, de la formele arhetipale la cele individuale simbolice, apogeul proceselor sus-menționate fiind un fenomen numit „one-man style”. După opinia autorului, fragmentarea și izolarea fenomenelor muzicale nu au doar un caracter hipertrofic, dar și cauzează pierderea spontanietății creative, prin urmare opera clasică în zilele de azi se transformă într-o „relictă muzeistică” sau într-un obiect de manipulare a industriei muzicale. D. Bogdanovic consideră că tradiția muzicală vestică trebuie revitalizată prin aplicarea – foarte echilibrată și fină – a diferitlor nivele, procese, procedee, împrumutate din alte culturi muzicale cu scopul redescoperirii modelelor de integrare și recreării spontanietății interpretative. Reflectând experiența proprie a autorului, manualul de față redeschide cititorului natura integrătoare a ființei umane.