Evaluarea calitatii apelor subterane în Regiunea de Sud a Republicii Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
448 16
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-25 13:59
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[504.43.064.3:574.5]+543.3(478) (1)
Știința mediului înconjurător (916)
Ecologie generală şi biodiversitate (779)
Luarea probelor de apă și analiza (83)
SM ISO690:2012
BUTCU, Oxana. Evaluarea calitatii apelor subterane în Regiunea de Sud a Republicii Moldova. In: Viitorul ne aparţine, Ed. 10, 20 mai 2020, Chişinău. Chişinău: Tipogr. "Biotehdesign", 2020, Ediţia 10, T, p. 70. ISBN 978-9975-3389-4-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediţia 10, T, 2020
Conferința "Viitorul ne aparţine"
10, Chişinău, Moldova, 20 mai 2020

Evaluarea calitatii apelor subterane în Regiunea de Sud a Republicii Moldova

CZU: [504.43.064.3:574.5]+543.3(478)

Pag. 70-70

Butcu Oxana
 
Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”
 
 
Disponibil în IBN: 26 noiembrie 2020


Rezumat

Acviferul superior al Regiunii de Sud a Republicii Moldova, reprezentat prin apele subterane freatice, este cel mai contaminat de activitățile antropogene, precum deșeurile umane și animaliere, utilizarea fertilizanților și pesticidelor. În conformitate cu literatura de specialitate studiată, sursele subterane de apă pot acoperi necesitatea curentă și prognoza necesității pe viitor de 39000 m3 /zi (2020) a Regiunii de Sud și pot fi considerate în procesul de planificare a resurselor de apă. Astfel, devine important de a studia mai detaliat calitatea acestor surse de apă. În scopul determinării calităţii apelor subterane din Regiunea de Sud a ţării au fost stabilite puncte de prelevare a probelor de apă în raioanele: Cimișlia, Comrat, Tvardița, Ceadâr-Lunga, Tomai, Taraclia, Albota de Sud, Vulcănești, Slobozia Mare și Cantemir. În probele colectate au fost analizaţi următorii indicatori de calitate: pH; conductivitatea; mineralizarea totală; ionii de calciu, magneziu, sodiu, potasiu; duritatea apei; ionii de nitrat, cloruri, sulfați, hidrogenocarbonați și carbonați şi concentraţia metalelor grele (crom, fier, zinc, mangan, aluminiu, plumb, nichel, cupru, arsen și cadmiu). Pentru determinări au fost utilizate metodele stipulate în HG 931 pentru apă subterană și în HG 934 pentru apă potabilă. Dintre parametrii studiaţi depăşesc concentraţia maximă admisibilă (CMA) următorii: pH, conductivitatea, mineralizarea totală, duritatea apei, ionii de calciu, magneziu, sodiu, potasiu, nitraţii, clorurile și sulfații. Rezultatele determinărilor privind conţinutul de metale (arsen, cadmiu, plumb, crom, cupru, nichel și zinc) indică faptul că concentraţia acestora nu depăşeşte valorile maxim admise, stabilite de legislaţia Republicii Moldova în vigoare, cu excepţia fierului, aluminiului şi manganului. Probele prelevate în localitățile Ștefan Vodă și Vulcănești au înregistrat concentraţii mai ridicate de aluminiu de 262,60 µg/L şi respectiv 446,30 µg/L. În localitățile Slobozia Mare și Vulcănești au fost înregistrate concentraţii ridicate de mangan de 83,27 µg/L şi respectiv 71,50 µg/L. În probele colectate în localitățile Ștefan Vodă, Tomai, Albota de Sus și Slobozia Mare s-au înregistrat concentrații ridicate de fier de 0,74 mg/L; 0,37 mg/L; 0,44 mg/L și respectiv 5,45 mg/L. Astfel, raioanele cu cea mai poluată apă subterană pot fi considerate: Ștefan Vodă, Slobozia Mare, Albota de Sud, Tomai, Vulcănești, Cimișlia, Tvardița, Taraclia și Cantemir.