Utilizarea sistemelor informationale geografice în evaluarea riscurilor naturale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
449 24
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-09 13:50
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[004.8+528.9]:502.58 (1)
Inteligență artificială (307)
Geodezie. Topografie. Fotogrametrie. Cartografie (112)
Natura. Studiul și conservarea naturii. Protecția naturii și a animalelor sălbatice. (672)
SM ISO690:2012
UNCU, Dorin. Utilizarea sistemelor informationale geografice în evaluarea riscurilor naturale. In: Viitorul ne aparţine, Ed. 10, 20 mai 2020, Chişinău. Chişinău: Tipogr. "Biotehdesign", 2020, Ediţia 10, T, p. 65. ISBN 978-9975-3389-4-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediţia 10, T, 2020
Conferința "Viitorul ne aparţine"
10, Chişinău, Moldova, 20 mai 2020

Utilizarea sistemelor informationale geografice în evaluarea riscurilor naturale

CZU: [004.8+528.9]:502.58

Pag. 65-65

Uncu Dorin
 
Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”
 
 
Disponibil în IBN: 26 noiembrie 2020


Rezumat

În prezent, lumea se confruntă cu un impact tot mai accentuat al dezastrelor naturale. Multe regiuni sunt expuse hazardurilor naturale, fiecare având caracteristici unice. Principalele cauze ale acestei creșteri pot fi atribuite unei frecvențe mai mari a evenimentelor hidro-meteorologice extreme, cel mai probabil legate de schimbările climatice și de o creștere a populației vulnerabile. Pentru a reduce pierderile în caz de catastrofe, ar trebui depuse mai multe eforturi pentru gestionarea riscurilor naturale, cu accent pe evaluarea pericolelor, cartografierea elementelor de risc și evaluarea vulnerabilității, toate având o componentă spațială importantă. Utilizarea sistemelor de observare a Pământului (SO) și a sistemelor informaționale geografice (GIS) a condus la o abordare integrată în gestionarea riscurilor în caz de catastrofe. Evaluările riscurilor și hazardurilor se realizează la scări multiple, de la nivel global la nivel comunitar. Aceste niveluri au propriile obiective și cerințe pentru aprecierea nivelului de pericol, date despre mediu, factori declanșatori sau cauzali și factori de risc. Prin urmare, se obține o imagine generală asupra diverselor forme de date spațiale și se examinează abordările utilizate pentru evaluarea pericolului și a riscurilor. Mai exact, exemplele de pericol includ cutremure, furtuni, secetă, inundații, erupții vulcanice, alunecări de teren și incendii forestiere. Există mai multe abordări care au fost dezvoltate pentru a genera baze de date ce includ factorii de risc, cu accent pe informații despre populație și construcții, deoarece acestea sunt cele mai utilizate categorii pentru estimarea pierderilor. În plus, este examinat și fenomenul vulnerabilității, cu accent pe vulnerabilitatea fizică a clădirilor și a populației. Evaluarea riscurilor naturale este o procedură complexă, care necesită date spațiale din diferite aspecte și o cunoaștere multidisciplinară. În cadrul acestei evaluări, geografii și în special geomorfologii joacă un rol esențial, deoarece sunt capabili să integreze informații din diverse discipline. Provocarea pentru geomorfologi constă în aplicarea corectă a cunoștințelor în domeniu pentru a determina și evalua evenimentul declanșator și probabilitatea izbucnirii unor astfel de evenimente în viitor.