Studierea patrimoniului cultural local în cadrul orelor de istorie (ciclul gimnazial)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1748 76
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-17 09:08
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
37.016:008:94 (1)
Fundamente ale educației. Teorie. Politică etc. (3884)
Civilizație. Cultură. Progres (818)
Istoria generală (525)
SM ISO690:2012
SUVAC, Sergiu. Studierea patrimoniului cultural local în cadrul orelor de istorie (ciclul gimnazial). In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile, 24 noiembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2020, Editia 5, p. 70. ISBN 978-9975-52-222-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Editia 5, 2020
Conferința "Valorificarea patrimoniului etnocultural în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile"
Chişinău, Moldova, 24 noiembrie 2020

Studierea patrimoniului cultural local în cadrul orelor de istorie (ciclul gimnazial)

CZU: 37.016:008:94

Pag. 70-70

Suvac Sergiu
 
Universitatea Valahia din Târgoviste
 
 
Disponibil în IBN: 26 noiembrie 2020


Rezumat

Ansamblul patrimoniului cultural local presupune o totalitate de valori și bunuri culturale (materiale și imateriale, mobile și imobile) de importanță locală, națională și mondială în unele cazuri, care a fost constituit pe parcursul istoriei. Prezența vestigiilor culturale în fiecare localitate oferă șanse de studiere exactă sau aproximativă a trecutului generațiilor anterioare trăitoare a acestor meleaguri. La lecția de istorie profesorul are menirea de a dezvolta competențele elevilor, care vizează înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale ale altor popoare coexistente. Din această categorie de motive se subscrie și interesul pentru cercetarea patrimoniului cultural local. Actul curricular la istorie din 2019/2020 vine cu o completare a nevoilor disciplinei și accentuează concret detaliile de conținut pe spațiile de studiere a istoriei. Respectiv spațiului local, cu componentele culturale îi revine în clasele V, VIII, IX -10% din totalul subiectele abordate, în clasa a VI-a – 7%, clasa a VII-a – 9%. Ca noutate și inovație în programa școlară actuală putem considera apariția unei competențe specifice disciplinei ce vizează patrimoniul cultural și anume competența specifică a 5-a Valorificarea trecutului istoric şi a patrimoniului cultural, manifestând respect faţă de ţară şi de neam. Această competență specifică fiind dezvoltată în matricea disciplinei oferă posibilitatea de a cerceta patrimoniul cultural local în diferite clase printrun set de unități de competență precum: Recunoaşterea valorilor istorico–culturale ale localității și ale țării – în clasa a VII-a. Cercetarea obiectelor de patrimoniu din localitate şi din ţară – în clasa a VIII-a. Valorificarea diversităţii etnice şi culturale în proiecte de dezvoltare instituţională şi locală prin prisma trecutului istoric – în clasa a VIII-a. Elaborarea proiectelor de conservare şi promovare a obiectelor de patrimoniu local, naţional şi universal – în clasa a IX-a. Este evidentă situația diversității elementelor de patrimoniu cultural de la o localitate la alta, de-aceea menirea profesorului de istorie din localitate este de a structura și organiza procesul educațional astfel încât să promovăm această moștenire. Descoperirea, promovarea și cercetarea patrimoniului cultural local la lecțiile de istorie este planificată de profesor la începutul anului școlar prin prisma planificării activităților educative sau planificarea de lungă durată/ anuală. Tipologia activităților în care elevilor li se dezvoltă competențele vizate mai sus sunt întărite de unele ore curriculare și extracurriculare.

Cuvinte-cheie
patrimoniu cultural local, lecţie, excursie, produs educaţional, manual